Conform ultimelor date, Viorica Dăncilă nu mai are susținere în Parlament, nici în cazul unei remanieri și nici în cazul unei moțiuni. Matematic, PSD a pierdut majoritatea odată cu plecarea ALDE de la guvernare. Totuși, jocurile sunt făcute doar în ziua votului și depind de negocierile dintre partide, transmite Mediafax.

Pentru ca o moțiune de cenzură să treacă este nevoie de 233 de voturi în Parlament. Partidul Social Democrat deține, după modificările apărute pe parcursul verii, 202 mandate din totalul de 465 de parlamentari iar Opoziția are 236 de voturi, fără a lua în calcul parlamentarii neafiliați și grupul minorităților.

Plenul reunit (Camera Deputaților și Senat) este format din 465 de parlamentari. Conform datelor oficiale de pe site-ul celor două foruri, dar care nu au fost actualizate după ultimele plecări din partide, situația arată astfel:

Camera Deputaților: PSD-136, PNL-69, USR-27, Pro Europa (grupul Pro România)-26, UDMR-21, ALDE-19, Minorități-17, PMP-12, Neafiliați-2.

Grupurile Senatului: PSD-69, PNL-25, USR-13, ALDE-12, UDMR-9, Independenți-8.

Configurația parlamentară a suferit modificări pe parcursul vacanței parlamentare, astfel încât, PSD a pierdut 3 deputați (care au plecat la Pro România) și un senator (deocamdată independent) iar ALDE a pierdut un senator în favoarea PSD.

Conform ultimelor modificări, PSD deține 202 voturi, în timp ce restul partidelor au 235 de parlamentari.

La aceștia se adaugă 17 parlamentari din partea minorităților naționale. Tradițional, parlamentarii minorităților naționale votează cu partidul de la putere, în acest caz cu PSD. Totuși, unul dintre aleși, Ovidiu Victor Gantz, deputat din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, a anunțat că va vota pentru moțiunea de cenzură.

Moțiune de cenzură

Președintele PNL Ludovic Orban a declarat intenția de a depune o moțiune de cenzură în sesiunea parlamentară ordinară.

Călin Popescu Tăriceanu a spus, la rândul său, că ALDE va acționa ca un partid de opoziție și va vota împotriva Guvernului la moțiunea de cenzură.

Totodată, USR a anunțat că va susține moțiunea de cenzură dar nu este gata pentru a prelua guvernarea, ci așteaptă reconfigurarea Parlamentului prin votul popular pentru a putea să aplice un program propriu.

Scenariul în care UDMR ar vota împotriva Guvernului este posibil în contextul în care Kelemen Hunor a precizat că partidul său nu va susține guvernarea PSD. În cazul unor negocieri între PSD și UDMR pentru susținerea Guvernului, cel mai probabil partidul lui Kelemen Hunor ar impune condiții greu de acceptat pentru social-democrați.

UDMR a rupt protocolul de colaborare cu PSD pe 23 martie 2019, din cauza lipsei de acțiune a PSD privind situația cimitirului din Valea Uzului.

Trei moțiuni aprobate în ultimii 29 de ani

În ultimii 29 de ani, doar trei moțiuni de cenzură au fost adoptate în Parlament, în 2009, 2012 și 2017.

Conform articolului 113 din Constituția României, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.