Home România Energie & Resurse Purica: „Menținerea mineritului este o problemă de securitate energetică”

Purica: „Menținerea mineritului este o problemă de securitate energetică”

0
Purica: „Menținerea mineritului este o problemă de securitate energetică”
7 minute de lectură

România trebuie să reducă toate subvenţiile din energie, în special cele pentru combustibilii fosili, să majoreze, până „la cel puţin” 34%, ţinta privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, se menționează într-un raport al Comisiei Europene. Expertul în energie Ionuț Purica a declarat, pentru Reporter Global, că menținerea producției de energie pe bază de cărbune este o problemă care ține de securitatea energetică.

Comisia Europeană a publicat, marți, raportul de evaluare a proiectului planului naţional integrat privind energia şi clima (NECP). În document, reprezentanții Executivului European fac o serie de recomandări, printre care, pe lângă reducerea, iar în final  ̶  renunțarea  ̶  la subvențiile pentru producerea de energiei, în special cele pentru combustibili fosili și creșterea în mixul energetic a energiei regenerabile la cel puțin 34%, până în 2030, și clarificarea obiectivelor naționale și a țintelor de finanțare în cercetare. Acestea sunt legate de uniunea energetică, ce ar trebui să se realizeze în prioada 2020-2030, iar România trebuie să susțină acest plan ce are ca scop dezvoltarea și cooperarea cu celelalte state membre UE. „Cu cât ponderea energiei regenerabile crește, cu atât crește volatilitatea și rămâi fără posibilitatea de a avea un sistem energetic rezilient. Pentru industria cărbunelui, ar trebui ca o parte din banii care sunt dați ca subvenții să fie direcționați spre investiții în tehnologii mai puțin poluante. Menținerea mineritului reprezintă o problemă de securitate energetică”, declară Ionuț Purica. El consideră că recomandările Comisiei sunt, într-o oarecare măsură, contradictorii. Adică, pe de o parte se pune acent pe securitatea energetică, iar pe de altă parte creșterea ponderii energiei regenerabile ar însemna tocmai o creștere a vulnerabilității. „Creșterea energiei regenerabile face sistemul mai greu de reglat”, afirmă expertul în energie.

Statele au la dispoziție șase luni

În raport se menţionează că România trebuie să-şi extindă analiza asupra necesităţilor de investiţii şi asupra riscurilor furnizate de obiectivele strategiei sale energetice pentru a putea avea o privire de ansamblu a necesităţilor de investiţii în vederea atingerii obiectivelor planului său naţional integrat de energie şi climă. România, în opinia reprezentanților Comisiei Europene, trebuie să furnizeze o evaluare generală a surselor pentru acea investiţie, inclusiv finanţarea adecvată la nivel naţional, regional şi al UE. Comisia Europeană solicită României şi o analiză a interdependenţei politicilor privind calitatea aerului şi emisiile poluante cu informaţiile solicitate privind emisiile poluante estimate conform măsurilor şi politicilor planificate.

De asemenea, România ar trebuie să-şi integreze mai bine factorii de tranziţie, luând în considerare impactul social şi cel asupra forţei de muncă, prezentând mai multe măsuri concrete şi intervalul de timp necesar pentru a rezolva insuficienţa energetică, aşa cum s-a solicitat prin Regulamentul UE 2018/1999. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană cere României să discute necesităţile şi măsurile luate pentru rezolvarea dificultăţilor structurale determinate de tranziţia către energia curată în regiunile monoindustriale care depind de industria cărbunelui sau în alte sectoare cu un consum ridicat de energie. Analiza Comisiei referitoare la propunerile de planuri naţionale a vizat, printre altele, contribuţia lor agregată la atingerea obiectivelor şi a ţintelor UE pentru 2030 din cadrul uniunii energetice. În stadiul lor actual, proiectele de NECP-uri sunt insuficient de ambiţioase, atât din punctul de vedere al energiei din surse regenerabile, cât și din punctul de vedere al eficienţei energetice. În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, diferenţa ar putea fi chiar de 1,6 puncte procentuale. În privința eficienţei energetice, diferenţa ar putea fi de 6,2 puncte procentuale (dacă este luat în calcul consumul de energie primară) sau de şase puncte procentuale (dacă este luat în calcul consumul final de energie). Statele membre au acum la dispoziţie şase luni pentru înălţarea propriilor niveluri naţionale de ambiţie.

Menirea recomandărilor Comisiei şi a evaluărilor detaliate este de a ajuta statele membre să-şi finalizeze planurile până la sfârşitul anului 2019 şi să le pună în aplicare în mod eficace în anii următori. Planurile naţionale ar trebui să ofere claritate şi previzibilitate pentru întreprinderi şi pentru sectorul financiar, pentru a stimula investiţiile private necesare. De asemenea, planurile vor facilita programarea de către statele membre a finanţării prevăzute în următorul cadru financiar multianual, cel pentru perioada 2021-2027. 

Prin Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este 27,9%. O altă recomandare a Comisiei Europene este aceea ca România „să majoreze semnificativ ambiţia pentru reducerea consumului primar şi a celui final de energie în 2030, având în vedere necesitatea creşterii eforturilor pentru a atinge ţinta de eficienţă energetică”. În acest sens, România trebuie să propună politici şi măsuri mai ambiţioase care să permită economii suplimentare de energie. Cu privire la sectorul gazelor naturale, Comisia Europeană recomandă României „să precizeze măsurile privind susţinerea obiectivelor de securitate energetică în domeniile diversificării şi a reducerii dependenţei energetice, în special măsuri care să asigure flexibilitatea şi o strategie robustă de diversificare, incluzând proiectele de infrastructură relevante şi eliminarea restricţiilor excesive pentru investiţiile în producţia de gaze, având în vedere potenţialul regional al rezervelor din Marea Neagră”, subliniază CE.

România să stimuleze competitivitatea

În raportul semnat de comisarul pentru politici climatice şi energie, Miguel Arias Cańete, României i se mai recomandă să pună la punct obiective şi ţinte pe termen lung cu privire la integrarea pieţei, în special măsuri pentru dezvoltarea unor pieţe angro şi cu amănuntul lichide şi competitive, atât prin creşterea competiţiei în interiorul ţării cât şi prin „eliminarea barierelor care stau în calea comerţului transfrontalier, inclusiv a restricţiilor la export”. De asemenea, României i se recomandă să evalueze impactul negativ al reglementării preţurilor angro şi să furnizeze o perspectivă clară pentru a sigura conformitatea dintre legislaţia naţională şi legislaţia comunitară cu privire la pieţe deschise şi liberalizate şi formarea liberă a preţului, „prin includerea unei strategii şi a unui calendar pentru progresele spre preţuri bazate în întregime pe piaţă, care să includă şi măsuri ţintite pentru a proteja consumatorii vulnerabili”.

Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Zoltan Nagy-Bege, declara, în luna aprilie, că ţinta pe care şi-o propune România în privinţa energiei din surse regenerabile pentru 2030 este de 27,9%, adăugând că speră ca executivul comunitar să accepte o ţintă sub nivelul mediu al Europei. „Prioritatea noastră numărul 1, ca ţară, este să finalizăm Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) şi să negociem cu Comisia Europeană acea ţintă pentru SRE (surse regenerabile de energie, n.r.) pe care ne-o asumăm şi ne propunem să o îndeplinim până în 2030, de 27,9%. Este foarte greu să cred că aceasta va fi cifra finală, având în vedere potenţialul României. Noi am depăşit deja ţinta de 26%. Să ne propunem doar două procente în plus, adică să accepte Comisia Europeană o ţintă mult sub nivelul mediu al Europei, în condiţiile în care până acum eram peste medie”, a declarat Zoltan Nagy-Bege.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here