RADET moare, dar nu se predă

55
10 minute de lectură

Meteorologii americani și nu numai au prognozat că iarna 2019- 2020 va fi una grea. Și, având în vedere că problema datoriilor Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) nu a fost rezolvată, iar rețeaua de conducte este veche și scârțâie din toate încheieturile, nu sunt motive de liniște pentru bucureșteni. Amenințați în fiecare an, la începutul toamnei, că în iarna care urmează e posibil să rămână fără apă caldă și căldură, locuitorii Capitalei au început deja să resimtă din plin lipsa apei calde și a căldurii, mai multe cartiere fiind afectate de avarii repetate.

Foto: Agerpres

Așadar, mulți bucureșteni, deși își plătesc întreținerea la zi, riscă oricând să rămână fără apă caldă și căldură. Chiar și la ora actuală, mai multe zone ale Capitalei, cum este cartierul Aviației, nu beneficiază de agent termic, iar situația va continua până în data de 15 noiembrie, potrivit unei informări a RADET.

„(…) Reamintim că lucrarea care se desfășoară pe Bulevardul Iancu de Hunedoara și care presupune înlocuirea unor porțiuni de conductă de diametrul 700 mm, cu o vechime de peste 50 de ani, alături de cea desfășurată la intersecția străzii Nicolae Caramfil cu Șoseaua Pipera, face parte din măsurile dispuse pentru îmbunătățirea alimentării cu agent termic în cartierul Aviației. Magistrala are o importanță vitală în funcționarea sistemului de termoficare în zona de Nord a Capitalei. Termenul avansat de constructor este 15 noiembrie 2019, termen la care alimentarea cartierului Aviației va fi făcută din CET Grozăvești (…)”, a transmis RADET.

O analiză recentă realizată de Frames, o companie cu activitate în domeniul consultanței și managementului, arată că pentru 1,2 milioane de bucureșteni, cei racordați la RADET, iarna lui 2019 se anunță a fi una plină de provocări. Vor avea apă caldă și mai ales căldură, așa cum promit autoritățile? O întrebare la care răspunsul este greu de dat, având în vedere starea critică în care se află rețeaua de termoficare și diferendul în justiție pe seama datoriilor neachitate, între RADET și ELCEN. Dincolo de asigurările edililor, de promisiunile cu iz electoral, singura șansă ca bucureștenii să nu tremure de frig este ca noul guvern să treacă problema RADET pe lista priorităților, afirmă analiștii de la Frames, într-o radiografie a situației din sistemul de termoficare al Bucureștiului.

Singura șansă ca bucureștenii să nu tremure de frig ar fi ca noul guvern să treacă problema RADET pe lista priorităților, spun analiștii de la Frames, într-o radiografie a situației din sistemul de termoficare al Bucureștiului.

Foto: Agerpres

Degradare fără precedent

Iarna lui 2019 se anunță a fi una extrem de dificilă. Dincolo de prognozele meteo alarmiste, marea problemă o reprezintă rețeaua de termoficare, care a ajuns la un nivel de degradare fără precedent în ultimii 30 de ani.

A doua cea mai extinsă rețea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de rețea primară, 2.900 km de rețea secundară și peste 1.000 de puncte și module termice, se află în prezent într-o situație critică.

Potrivit analizei Frames, mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani și trebuiau, de acum 10 ani, să fie înlocuite.

Astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele să crape, iar răcirea vremii și începerea furnizării căldurii vor accentua acest fenomen.

,,Iarna trecută, au fost peste 3.500 de avarii și zeci de mii de bucureșteni au înghețat în case. În condițiile unei subfinanțări cronice, cei de la RADET abia dacă au reușit în acest an să schimbe câteva dintre conducte și să repare o parte din rețea. O parte infimă, de numai câteva procente”, arată analiza Frames.

O dovadă că rețeaua de termoficare a ajuns într-un punct critic o reprezintă situația apei de adaos, cea care asigură presiunea necesară pentru ca apa caldă și căldura să ajungă în apartamentele bucureștenilor. ELCEN a ajuns în situația de a pompa aproape 2.000 tone/oră, în condițiile în care în 2016 cantitatea nu depășea 1.200 de tone. În 2017, pentru a menține presiunea în conducte, ELCEN a crescut nivelul la 1.600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2.000 de tone.

Statisticile ELCEN arată că presiunea din conductele tur în sezonul de iarnă a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2.600 t/h. Creșterea volumului de apă de adaos atrage o degradare și mai mare a rețelei de termoficare, pentru că vine însoțită de reactivi chimici care corodează conductele și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore.

,,Funcționarea în aceste condiții produce efecte distructive asupra agregatelor producătoare, în special asupra CAF-urilor, conducând la indisponibilizări repetate ale acestora, cu efecte negative asupra alimentării cu energie termică a consumatorilor, și limitează debitele de agent termic livrate”, declara, recent, Claudiu Crețu, administrator special al ELCEN.

,,În esență, deși ELCEN și RADET fac toate eforturile pentru a menține presiunea la un nivel constant, a devenit o sarcină extrem de dificilă să livreze apă caldă și căldură la parametri normali. În condițiile în care conductele sunt foarte vechi, ruginite și pline de găuri, mare parte din apă se scurge în pământ”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Datorii de aproape 4 miliarde de lei la ELCEN

,,Cu un personal subdimensionat raportat la gravitatea situației, fără logistica necesară pentru a interveni rapid în perspectiva sezonului de iarnă, pentru RADET urmează o misiune aproape imposibilă. Dacă anul trecut au fost peste 3.500 de avarii, nu este exclus ca acest record să fie depășit. Pentru bucureșteni, asta s-ar traduce în zile în șir fără apă caldă și căldură, în plină iarnă”, arată analiza Frames.

RADET se află în prezent în faliment, iar existența regiei este posibilă doar pentru că declararea falimentului a fost contestată în instanță. Dacă contestația va fi respinsă, falimentul va intra în vigoare, iar activitatea acesteia va fi preluată de noile societăți înființate de Municipalitate.

Cum de a ajuns RADET în faliment, o regie cu peste 1,2 milioane de clienți, ține de subfinanțarea cronică și de dezinteresul autorităților. Ani la rând nu s-au făcut investiții, sistemul de termoficare fiind ignorat de primarii și oficialii ce s-au perindat la conducerea orașului. Fără o sursă de finanțare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii.

În prezent, datoriile istorice către ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale București a fost nevoită să intre în insolvență din cauza blocajului financiar. Primăria ezită să plătească datoria, pentru că nu își asumă decât o parte din ea. Astfel s-a ajuns la justiție, Municipalitatea fiind chemată în judecată de către ELCEN și administratorul special al acesteia, Sierra Quadrant.

„Primarul Capitalei și echipa de conducere au patentat o metodă extrem de eficientă de a încălzi orașul iarna: nu plătesc agentul termic care ajunge în calorifere, nu modernizează infrastructura, se uită la apa care se scurge în pământ și apoi solicită ELCEN să acopere și acele pierderi. (..). Cert este că, după ce în prima parte a anului acumulase datorii uriașe la plata subvenției, estimate de Sierra Quadrant la nivelul de 217,5 milioane de lei, Municipalitatea a apelat la Trezorerie pentru a rezolva, măcar în parte, această situație.

Foto: Agerpres

Investițiile majore întârzie

Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre ELCEN și RADET, ce va fi tranșată în instanță, cert este că rețeaua de termoficare a Bucureștiului se degradează constant, iar investițiile majore de reabilitare, absolut esențiale, întârzie, afirmă analiștii de la Frames. RADET a anunțat, recent, că au fost încheiate patru acorduri-cadru pentru înlocuirea țevilor, dar și contracte în valoare de 150 de milioane de lei pentru materiale și reparații.

„Suntem gata cu caietul de sarcini și în curând vom scoate la licitație un tronson de 202 kilometri pe fonduri europene”, au declarat oficialii regiei. ,,Raportați la cei peste 4.000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislația europeană”, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.

În intervalul 2020-2030, dacă va dezvolta SACET (Sistemul integrat de alimentare centralizată cu energie termică din București), Primăria ar trebui să investească alte peste 432 de milioane de euro în dezvoltarea unor capacități noi de producție de agent termic sau să retehnologizeze patru CAF-uri de câte 100 Gcal/h fiecare la CTE București Sud și CTE Progresu, în construcția a două grupuri de cogenerare în ciclu combinat de cca 200 MW și 170 Gcal/h (fiecare grup) în CTE București Sud și CTE București Progresu și să reabiliteze ciclul combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață.

,,Urmare a acestor investiții, ELCEN va putea asigura, după anul 2030, un volum de energie termică de 1545 Gcal/h la standardele de mediu europene, asta în condițiile în care grupurile nr. 3 și 4 din CTE București Sud, respectiv cele din CTE Progresu își vor înceta durata de viață”, arată analiza Frames.

Va asigura Primăria Capitalei măcar o parte din banii necesari retehnologizării CET-urilor și refacerii rețelei de termoficare? Rămâne de văzut cum va arăta bugetul Municipalității pentru 2020.

,,În condițiile în care reabilitatea rețelei cu fonduri de la UE a rămas la capitolul deziderat, singura șansă pentru București este ca noul guvern să intervină și să identifice soluțiile necesare pentru rezolvarea diferendului juridic și pentru finanțarea refacerii sistemului de termoficare”, se mai menționează în analiză. ■



.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele