Nicio țară nu este la adăpost de corupție, se arată într-un raport recent prezentat de Fondul Monetar Internațional (FMI). Raportul trece în revistă efectele corupției asupra economiei și societății, oferind și o serie de recomandări pentru ca statele să reducă fenomenul corupției.

Corupția reduce eficacitatea și echitatea politicilor publice și, pe acest fond, reduce sumele necesare sistemului de sănătate, celui de educație sau construcției de infrastructură. Corupția deturnează banii contribuabililor destinați construcției de spitale, școli sau șosele.

De asemenea, corupția reduce capacitatea statului de a promova politici publice care să conducă la o creștere economică de care să beneficieze întreaga populație.

Voința politică de a avea instituții publice solide și transparente face parte din lupta împotriva corupției. Raportul FMI analizează 180 de țări considerate ca având un grad ridicat de corupție. Nivelul de corupție este măsurat, printre altele, prin nivelul redus de colectare a taxelor sau prin faptul că o serie de cetățeni plătesc pentru a obține servicii publice.

Corupția reduce nivelul încasărilor bugetare

La nivel global, statele în care corupția este mai mică reușesc să colecteze venituri bugetare cu 4% din PIB mai mari decât statele în care corupția este considerată foarte prezentă. De exemplu, Georgia a reușit să micșoreze corupția, iar rezultatul a fost că încasările bugetare practic s-au dublat, adică, în perioada 2003-2008, a avut loc o creștere a veniturilor bugetare echivalentă cu 13% din PIB. Un alt stat, Rwanda, a reușit să crească cu 6% din PIB veniturile bugetare.

Corupția îi văduvește pe cetățenii unei țări de beneficiile pe care le pot aduce resursele naturale. De exemplu, exploatările petroliere și cele miniere pot aduce resurse financiare serioase pentru state, dar ele pot fi supuse unui proces de corupție. Studiile arată că unele state bogate în resurse naturale, care însă au instituții publice slabe, pot să aibă un nivel de corupție ridicat.

Instituțiile publice corupte irosesc banii publici, pentru că permit utilizarea de „bani negri” și manipularea ofertelor publice pe baza cărora se decide încredințarea contractelor comerciale făcute cu bani de la buget.

Pe cale de consecință, în statele mai puțin corupte, cheltuielile publice se fac cu mai multă eficiență și mai echitabil. În țările cu corupție mare, alocările bugetare pentru educație și sănătate sunt mai mici decât în statele în care fenomenul corupției este mai puțin prezent.

Legătura dintre corupție și notele obținute de elevi

Studiul FMI face o interesantă comparație între notele obținute de elevi și nivelul corupției și constată că notele obținute la examene sunt cu atât mai mici, cu cât nivelul corupției este mai ridicat.

Corupția este prezentă și în companiile publice, în special în cele din domeniul utilităților publice (servicii privind furnizarea de apă sau de energie electrică) și în cel petrolier.

Cum se poate lupta cu fenomenul corupției? În primul rând, este nevoie de voință politică. Statul trebuie să creeze instituții publice solide care să promoveze transparența, integritatea și responsabilitatea pentru întregul sector public. Studiile FMI includ o serie de recomandări pentru ca statele să ia măsuri concrete de reducere a corupției.

Investițiile în niveluri crescute de transparență și de supraveghere externă și independentă. Acestea se referă la a permite publicului și auditorilor externi să exercite un control eficace asupra instituțiilor publice. Spre exemplu, Columbia, Costa Rica și Paraguay au creat platforme online prin intermediul cărora cetățenii pot vedea în timp real evoluția fizică și financiară a unui proiect de investiții publice. Norvegia a introdus norme de transparență foarte stricte privind utilizarea resurselor naturale. În Brazilia, auditurile publice au fost utilizate în preajma alegerilor pentru a arăta cetățenilor rezultatele obținute de politicienii care doreau să fie realeși.

Reformarea instituțiilor. Șansele de reușită sunt mai mari dacă statele întreprind reforme care să poată ataca fenomenul corupției din toate unghiurile. De exemplu, reforma administrației fiscale este mult mai eficientă dacă legislația fiscală este simplă și reduce forța discreționară a funcționarilor publici.

Construirea unor funcții publice profesioniste. Recrutarea și salariile din sistemul public trebuie să fie transparente, bazate pe merite. În felul acesta, sunt șanse să se reducă fenomenul corupției.

Utilizarea tehnologiei. În Chile și Coreea de Sud, au fost introduse pe scară largă sisteme de achiziții publice electronice care stimulează concurența și măresc transparența.

Creșterea cooperării internaționale. Țările vor trebui să își crească eforturile pentru o colaborare transfrontalieră. De altfel, mai mult de 40 de țări au introdus în legislație elemente ale Convenției OECD privind lupta împotriva corupției.

Conveția OECD contra corupției stabilește norme juridice obligatorii pentru state privind corupția agenților publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale. Este pentru prima dată când apare un instrument internațional de luptă contra corupției, respectiv incriminarea penală a oferirii de mită de către companii.

Cert este că FMI devine tot mai interesat de felul în care corupția are impact asupra evoluției indicatorilor macroeconomici. Datele FMI arată că, la nivel mondial, totalul sumelor oferite ca mită ajunge la 1.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ 2% din PIB-ul mondial. Spălarea de bani și finanțarea terorismului sunt teme aflate pe agenda instituțiilor financiare internaționale, iar FMI cooperează cu 100 de state pe aceste teme.

Corupția este o problemă la nivel mondial. Cel mai bine o demonstrează un studiu recent al Transparency International care arată că pe o scală de la 1 la 100, unde 100 reprezintă nivelul cel mai scăzut de corupție, două treimi din state obțin o notă de sub 50. Ceea ce arată mari probleme în a preveni actele de corupție. Cu toate acestea, oficialii FMI consideră că prin măsuri concrete luate de state, fenomenul corupției poate fi redus. Mai rămâne ca și autoritățile române să introducă în legislație și în practică principiile care duc la scăderea corupției.