Rating Fitch. Cum puterea și opoziția citesc diferit aceeași analiză

Un rating confirmat de agenția Fitch pune, din nou, paie pe foc pentru disputele dintre putere și opoziție cu privire la evoluția economiei românești. 

36
4 minute de lectură

Decizia agenției de evaluare financiară Fitch a fost să mențină stabil ratingul suveran de țară la nivelul BBB- cu perspectivă stabilă, un rating susținut de nivelul moderat al datoriei guvernamentale, PIB-ul pe cap de locuitor și indicatorii dezvoltării umane. Pentru cine citește până aici, adică prima frază a comunicatului Fitch, este un bun prilej de sărbătoare. Ceea ce a făcut și Ministerul Finanțelor Publice, care a emis un comunicat festivist ce salută decizia Fitch și în care ministrul finanțelor vorbește despre recunoașterea creșterii economice sustenabile și perspectivele solide de creștere.

Cu o frază nu se face primăvară în economia românească

Dar… cu o frază nu se face primăvară. Ceea ce urmează în analiza Fitch nu mai este deloc atât de favorabil pentru evoluția actuală și viitoare a economiei. De exemplu, senatorul Florin Cîțu, care a citit întreaga analiză a Fitch, a cerut chiar demisia ministrului finanțelor, Eugen Teodorovici.

Așadar, analiza Fitch trece în revistă și punctele slabe ale economiei românești. Iar ele nu sunt puține. Astfel, relaxarea fiscală, începută în anul 2016, a vulnerabilizat situația finanțelor publice. În primele nouă luni ale anului, veniturile bugetare sunt la numai 69% din țintele asumate prin buget, iar deficitul bugetar a crescut cu 1% din PIB față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Pentru a se menține deficitul bugetar sub 3% din PIB, agenția de rating estimează că guvernul va lua „măsuri ad-hoc”, la fel ca și anul trecut, de scădere a cheltuielilor bugetare prin tăierea unor cheltuieli cu investițiile. Toate aceste măsuri se vor lua pentru a evita introducerea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. În plus, Comisia Europeană a calculat că deficitul structural a crescut de la 0,2% din PIB, în anul 2015, la 3,4% din PIB, în anul 2017. Ceea ce arată că în doi ani deficitul structural a explodat de-a dreptul și a ajuns să depășească foarte mult normele europene, care prevăd că deficitul structural trebuie să fie de cel mult 1% din PIB.

Dar explozia deficitului structural era de așteptat. Creșterile de salarii și pensii nu puteau avea un alt efect, iar analiza Fitch constată că, anul acesta, 57% din cheltuielile bugetare totale sunt orientate către așa-numitele cheltuieli rigide, cu salariile bugetare și cu asistența socială, adică pensiile. Iar legea pensiilor prevede o creștere cu 70% a acestor cheltuieli în perioada 2019-2021. Ceea ce va însemna o creștere în continuare a cheltuielilor publice rigide.

Încasările bugetare scad, iar proiectul de buget 2019 este în așteptare

În timp ce, în ultimii doi ani, ca urmare a scăderii cotei de TVA și a impozitelor pe venituri, s-au redus și încasările bugetare, de la 35,5% din PIB, în anul 2015, la 30,9% din PIB, anul acesta. 

Guvernul nu a finalizat nici până acum proiectul de buget pe anul viitor, dar știm că salariile minime vor crește începând cu 1 decembrie a.c., că legea de salarizare unitară va continua să crească salariile bugetare și că pensiile vor crește cu 15% începând cu luna septembrie 2019. O măsură care trebuie pusă în legătură cu alegerile prezidențiale de anul viitor. 

Scrisoarea transmisă, recent, Comisiei Europene în luna octombrie a.c., de către Ministerul Finanțelor Publice este extrem de optimistă în ceea ce privește evoluția deficitului bugetar în anii următori: 2,4% din PIB, în anul 2019, 1,8%, în 2020 și 1,5%, în 2021. Par niște glume aceste cifre. 

Comisia Europeană estimează pentru anul 2020 un deficit de 4,7%, ceea ce arată diferența enormă între prognozele românești și cele europene. Fitch are un scenariu mai conservator, în sensul că estimează pentru anii 2019 și 2020 un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Nimeni, în afară de guvern, nu mai crede că România va rămâne în următorii ani în limita a 3% din PIB. 

La fel de adevărat este că datoria publică rămâne de doi ani într-o zonă stabilă, de 35% din PIB, bazată pe creșterea economică de 10%, dar, anul viitor, este posibil să crească nivelul datoriei publice. 

Agenția de rating remarcă și încetinirea economiei, dar și surpriza creșterii economice din trimestrul al treilea al acestui an, de 1,9%. 

Concluzia este că țintele asumate de guvern, extrem de optimiste, atât în ceea ce privește creșterea cheltuielilor, cât și a deficitului bugetar, nu pot fi atinse decât prin măsuri de consolidare fiscală. Acesta este limbajul economiștilor. Concret, consolidarea fiscală înseamnă creșterea unor taxe sau impozite. Un lucru despre care reprezentanții guvernului nu scot niciun cuvânt. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele