Războiul gazului. Bucureștiul amână legislația, Budapesta face strategii

Pentru a fi exploatat, gazul din Marea Neagră are nevoie de investiții uriașe, pe care câteva corporații petroliere sunt dispuse să le facă.

75
5 minute de lectură

România are șansa să câștige zeci de miliarde de euro din afacerea extracției de gaze naturale din Marea Neagră, dar pentru asta trebuie să abandoneze ezitările, să-și clarifice legislația și să-și negocieze inteligent avantajul.

Pentru a fi exploatat, gazul din Marea Neagră are nevoie de investiții uriașe, pe care câteva corporații petroliere sunt dispuse să le facă. Nu însă necondiționat: este nevoie ca legislația fiscală în domeniu să fie elaborată, să fie corectate alte reglementări aproape iraționale și să fie construită infrastructura de transport.

Rescrierea legislației privind taxarea afacerii de extracție de gaze este un exercițiu amânat, cu un episod consumat chiar în aceste zile. Politicienii susțin majorarea redevențelor, în parte din populism. Industria susține că masa totală a taxelor plătite de companiile care extrag petrol și gaze din România este cea mai mare din toată Europa, așa încât o eventuală majorare a redevențelor riscă să sperie investițiile. Mai mult, câteva studii elaborate de experții firmei de consultanță Deloitte estimează că fiecare dolar investit în extracția de gaze din Marea Neagră va produce, la nivelul actual al redevențelor, doar pentru bugetul de stat, un câștig de 1,9 dolari.

Dar chestiunea redevențelor nu a inflamat spiritele, ci vestea că gazele naturale extrase din Marea Neagră vor fi vândute de firme din Ungaria, care și-ar împlini ambiția de a deveni un punct central de vânzare, sau un hub, cum se spune în jargonul industriei. Desigur, pentru a-și împlini visul, Ungaria a schimbat destinul și traseul gazoductului BRUA, care ar fi trebuit să transporte gazele din România spre Bulgaria, Ungaria și Austria. În prezent, Austria este un hub regional, ea având la Viena o bursă de gaze naturale, Central European Gas Hub AG (CEGH). România ar fi trebuit să conteste inițiativa Ungariei de a nu prelungi gazoductul BRUA până la Viena, spun specialiștii. Nu a făcut asta, iar licitația organizată de Transgaz, prin care căuta companii care să gireze vânzarea gazelor naturale, a fost câștigată de trei firme din Ungaria. Din păcate, Petrom a pierdut licitația respectivă, iar maniera în care a fost organizată de Transgaz este controversată.

Pe de altă parte, gigantul Exxon Mobil nu poate să investească în continuare în exploatarea gazelor fără a se asigura că există cumpărători pentru acestea. Pe coridoarele bizantine ale politicii românești se comentează că România ar trebui să-și impună o cotă de gaze naturale pe care să o poată folosi sau, eventual, vinde. Dar pentru asta are nevoie fie de dezvoltarea industriei sale petrochimice, fie de construirea unei burse a gazelor naturale. Din păcate, revigorarea petrochimiei necesită investiții de sute de milioane de euro, iar bursele au nevoie de jucători interesați, de o arhitectură instituțională complexă, de investiții și de o legislație flexibilă și predictibilă. Nu le are, deși nu duce lipsă de expertiză. Până una alta, corporația americană Exxon are un centru regional la Budapesta, de unde sunt dirijate afaceri ale gigantului energetic din regiunea noastră, din Africa și din Orientul Apropiat. Recent, guvernul ungar a semnat un memorandum de cooperare strategică cu ExxonMobil Business Support Centre, care nu include afacerea cu gaze românești, spun reprezentanții Exxon. „Acordul de cooperare strategică semnat între ExxonMobil și Guvernul Ungariei se refera, în mod specific, doar la activitățile desfășurate de ExxonMobil Business Service Center (BSC) din Budapesta. Acordul are în vedere activități de instruire profesională a personalului, programe educaționale pentru angajații din Business Service Center (BSC) și sprijin în procesul de îmbunătățire a competitivității furnizorilor locali, prin activități de îndrumare și de mentorat. Guvernul Ungariei a semnat acorduri similare cu peste 70 de alte companii, în principal investitori străini”, au precizat reprezentanții Exxon pentru Reporter Global. Totuși, parteneriatul îndelung exersat, confirmat, probabil, prin predictibilitatea reglementărilor în materie, a stimulat, poate, replica arogantă a lui Kristof Terhes, directorul general al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, care a declarat la București că schimbarea traseului gazoductului BRUA este, de fapt, o mare favoare făcută României. „V-am dat un miliard de dolari americani. Știți cum merg lucrurile astea? Totul este calculat în funcție de preț. Se pare că nu înțelegeți cum funcționează aceste lucruri”, a declarat Terhes.

Specialiștii români înțeleg foarte bine afacerea cu gaze, în care avem o tradiție de peste un veac, și au recomandat autorităților să respingă proiectul amputat al gazoductului care se oprește în Ungaria și să se construiască proiectul inițial, BRUA.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele