Guvernarea instalată la sfârșitul anului 2016 pare să se sprijine pe doi piloni: pe de o parte, pe modificările în sistemul de justiție în direcția favorizării propriilor lideri și clienți acuzați de corupție și, pe de altă parte, pe impunerea unui naționalism și a unui protecționism economic. Ambele, motivate cu teoria conspiraționistă a unui complot occidental împotriva României, alimentat de miliardarul George Soros și manifestat pe pământ românesc prin „statul paralel” (împotriva căruia acționează modificările legilor justiției) și companiile multinaționale, asupra cărora se intervine prin legile economice.

Guvernul român se găsește acum într-un război surd cu instituțiile europene.

Justiția: cu arma la picior

Modificarea legilor justiției, împotriva tuturor recomandărilor Comisiei Europene sau ale Comisiei de la Veneția, și ignorarea declarată a recomandărilor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare au adus România mai aproape ca oricând de pericolul activării Articolului 7 din Tratatul Uniunii, potrivit căruia, în cazul unor derapaje grave și repetate de la valorile democrației și ale statului de drept, statele membre pot decide, în unanimitate, pierderea dreptului de vot de către statul în cauză.

Săptămâna trecută, la București, comisarul european pentru Justiție și Protecția Consumatorilor, Vera Jourova, a afirmat că zilele imediat următoare sunt foarte importante în privința unei eventuale declanșări a procedurilor legate de Articolul 7. Declarația venea la foarte puțin timp după o serie de semnale extrem de dure de la Bruxelles și din partea a 12 ambasade partenere, care își manifestau îngrijorarea legată de o posibilă ordonanță de urgență emisă de București și care ar fi urmat să-i scutească pe liderii și clienții partidelor din coaliție de problemele penale.

Întrebată dacă Bruxelles are în vedere activarea articolului 7 în cazul României, oficialul european a afirmat: „Nu încă, dar este o măsură pe care, după cum ştiţi, nu am ezitat să o luăm în cazul Poloniei”.

„Vom folosi cu mare atenție instrumentele pe care le avem la dispoziție… există procedura de infringement, există opțiunea nucleară, dar sperăm să nu ajungem acolo” , avertiza, în februarie, șefa reprezentanței Comisiei Europene la București, Angela Cristea, într-un interviu acordat RFI România.

Deocamdată, părțile par să stea cu arma la picior – Bruxelles urmărește cu atenție orice mișcare de la București și, așa cum a făcut săptămâna trecută, lansează lovituri preventive atunci când i se pare ceva suspect.

Ostilitățile pot însă să explodeze în cazul în care coaliția de la București va merge pe direcția invocată de unul dintre cei mai vocali purtători de mesaj ai coaliției, deputatul PSD Cătălin Rădulescu. El a cerut emiterea ordonanței de urgență în domeniul justiției chiar cu riscul unor repercusiuni grave în plan european.

„Dacă am ajuns ca cineva în Europa să activeze articolul 7 pentru că noi am reparat abuzuri și am modificat legi împotriva abuzurilor și transpunem aceste decizii ale CCR, să activeze articolul 7!  Înseamnă că asta e metoda prin care stăpânii europeni tratează anumite țări din estul Europei”, a afirmat Cătălin Rădulescu.

Există însă nori negri pe cerul coaliției. Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a reclamat la CEDO procedura demiterii sale, lansată de ministrul justiței. De asemenea, Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a fost sesizată în legătură cu legalitatea, din punctul de vedere al legislației comunitare, a înființării Secției speciale pentru investigarea magistraților. Această instituție este văzută de criticii guvernului de la București drept brațul politic pentru controlul justiției. Este secția care a dispus, nu demult, punerea sub control judiciar a fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, în plină procedură de desemnare a șefului Parchetului European. Decizia Secției speciale a fost desființată, ca nelegală, de judecătorii Înaltei Curți.

Ce va face coaliția în cazul în care CEDO și CJUE vor admite contestațiile? Guvernul de la Varșovia, de exemplu, n-a avut decât să se conformeze unei decizii a CJUE prin care a considerat neconformă legea în baza căreia erau  pensionați forțat unii membri ai Curții Supreme. Judecătorii au fost reîncadrați.

Își va permite Bucureștiul să sfideze justiția europeană? Dacă l-am întreba pe Cătălin Rădulescu, deputatul care a spus că e gata să-și folosească mitraliera primită la Revoluția din 1989 împotriva protestatarilor din Piața Victoriei, probabil că asta ar putea urma.

Economia: atenția la OUG 114!

Ordonanța de Urgență 114 a devenit cheia de boltă a politicilor economico-financiare promovate de actuala coaliție. Iar modificările ei repetate nu fac decât să ilustreze caracterul pompieristic al multor măsuri luate în ultimii ani.

De altfel, chiar actul normativ a apărut pe nepusă masă, la câteva zile după un fulminant discurs, cu puternice accente iliberale și antieuropene, al liderului PSD, Liviu Dragnea. Ordonanța transpune, așadar, în plan economic, noua ideologie oficială de la București.

Doar că vestea proastă a venit de la Bruxelles.

Comisia Europeană a anunțat demararea unei proceduri de infringement împotriva României, vizând obligarea producătorilor de gaze să vândă la prețuri plafonate timp de trei ani. Aceasta este considerată contrară legislației europene.

Potrivit Comisiei, astfel de măsuri nu sunt „adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ”.

Comentatorii din România au afirmat că plafonarea prețurilor la gaze ar fi o măsură care dezavantajează producătorii români, însă avantajează importurile din Rusia, furnizorii E.ON și Engie, dar și InterAgro, grupul deținut de Ioan Niculae.

Printr-o nouă modificare a Ordonanței, guvernul a revenit, decizând plafonarea doar pentru consumatorii casnici. Însă nici aici lucrurile nu sunt foarte clare, în absența unui mecanism de compensare diferențiat, în funcție de veniturile beneficiarilor.

În acest moment, consumatorii cu adevărat vulnerabili sunt compensați în aceeași măsură ca și cei care ar putea suporta creșterile de prețuri din propriile venituri.