Referendum cu teme aproape făcute

După o perioadă bună în care ne întrebam dacă mai există un președinte, iată-l pe Klaus Iohannis reactivat. Iese la declarații – dar fără să se expună întrebărilor jurnaliștilor –, face consultări, cheamă la consultări, ba chiar participă la diverse întruniri unde își plasează mesajele. Așa a făcut și când a anunțat că este aproape hotărât să declanșeze din nou un referendum pe tema justiției. Referendum care începe să semene cu un castel nemțesc parcă niciodată terminat, căruia președintele îi adaugă cam la două-trei zile câte un turnuleț, câte o scară exterioară. Șeful statului a mai făcut un pas și a trimis parlamentului scrisoarea cu temele lărgite ale referendumului, față de varianta de acum doi ani. Așadar, e vorba de două teme:

1. Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.

2. Interzicerea adoptării de către guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Practic, până cel târziu pe 24 aprilie, parlamentul trebuie să dea un aviz pe cele două teme. E însă o simplă formalitate, pentru că referendumul poate fi organizat și în lipsa acestui aviz.

Deși suspectat că va face tot posibilul să conteste referendumul, deocamdată PSD-ul are o poziție de relativ non-combat. „PSD nu are nimic împotriva temelor lansate de Iohannis pe tema justiției, dar nu va accepta niciodată ca România să fie atacată din exterior pentru falsele probleme din domeniul judiciar”, se arată într-un comunicat al social-democraților. De altfel, strategia PSD pare a fi aceea de a minimaliza referendumul, de a face tot ce poate pentru a-l face să fie perceput ca o cantitate neglijabilă în peisajul politic electoral, o temă-parazit care nu merită prea multă atenție. Atitudinea PSD este în deplină consonanță cu miza referendumului. Cu un referendum valid și dându-i dreptate lui Klaus Iohannis, PSD primește un cartonaș roșu din partea electoratului, iar semnalul nu ar fi ușor de digerat în perspectiva prezidențialelor de la sfârșitul anului. În cazul unui referendum invalid pe motiv de slabă participare, PSD are calea deschisă. Presiunea asupra deciziilor sale în domeniul justiției va scădea simțitor și va găsi motivul ideal, certificat printr-o consultare populară, de a merge mai departe.

        Partenerii de la ALDE preferă arma contraatacului prin vocea purtătorului lor de cuvânt, Varujan Vosganian: „Klaus Iohannis vrea ca amnistia și grațierea faptelor de corupție să fie interzise. Poate să ne spună președintele de ce e mai îngăduitor cu pedofilia, cu violul, cu tâlhăria sau cu bătaia soră cu moartea?”.

Așadar, în acest moment avem teme, nu avem încă întrebările formulate așa cum vor fi ele pe buletinele de vot. Interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție este o temă la prima vedere pe înțelesul tuturor, chiar dacă, mai mult ca sigur, puțină lume va merge la vot știind care sunt concret faptele de corupție. Cu atât mai puțin știind exact dacă Liviu Dragnea cade sau ar putea cădea sub influența unui răspuns pozitiv la referendum. Cert este că această primă temă are darul de a trezi interesul, de a pune pe tapet la modul cât mai simplu cu putință dorința românilor ca aceia care au furat la nivel înalt să nu fie albiți. E o temă cu care Klaus Iohannis poate mobiliza și sensibiliza electoratul. Să nu uităm că la momentul celebrei ordonanțe 13 amnistia și grațierea erau pe buzele tuturor protestatarilor.

Foto Bogdan Cristel

A doua temă, legată de interzicerea dreptului guvernului de a uza de ordonanțe de urgență în privința pedepselor și a organizării judiciare, la care se adaugă dreptul conferit altor autorități de a ataca la CCR acest tip de act normativ (drept deținut în prezent de Avocatul Poporului), este mult mai tehnică și complicată. Unii ridică inclusiv problema dacă nu cumva modificarea regimului ordonanțelor(prevăzut în Constituție) nu presupune și o revizuire a legii fundamentale. Cu această a doua temă, președintele apasă din nou coarda sensibilă a amintirii ordonanței 13, în speranța aceluiași sentiment de mobilizare la urne. Ordonanța în domeniul juridic a devenit sinonimă cu un semnal de alarmă. E suficient să vedem emoția care se creează periodic înaintea ședinței de guvern. Cel mai recent exemplu a avut dimensiuni internaționale. Au fost mesaje de la Bruxelles, a fost o scrisoare din partea ambasadelor a 12 state importante, cele mai multe, membre marcante ale Uniunii Europene, dar și Statele Unite și Canada. Se auzeau deja din nou elefanții în sala ședinței de guvern, doar că de data aceasta președintele Iohannis nu a mai fost prezent să tragă semnalul de alarmă. Totuși, nimic nu s-a întâmplat și scandalul a răbufnit în altă parte. Liviu Dragnea doar că nu a vorbit la trecut despre ministrul Tudorel Toader.

Rămâne acum de văzut când va veni, în sfârșit, președintele și cu întrebările propriu-zise. Nu de alta, dar misiunea de a le formula nu e prea simplă. Trebuie să fie suficient de clare, de acoperitoare și de… atrăgătoare, pentru ca lumea să vină la vot. Până la urmă, efectele juridice, concrete, ale referendumului sunt cât se poate de incerte. Avem un referendum valid, cu răspunsuri de necontestat și care nu a schimbat nimic. De ce ar fi acesta pus în aplicare, chiar dacă rezultatul va fi evident și consultarea validată?

În schimb, acest referendum e un instrument politic pe care șeful statului îl utilizează în scopuri strict politice. Un referendum care îl poate ridica sau îl poate coborî, un referendum care poate fi o piatră de moară de gâtul social-democraților sau, dimpotrivă, o eliberare și le poate da aripi nesperate, de acolo de unde se așteptau mai puțin.

Până pe 26 aprilie, președintele Iohannis tot adaugă turnulețe și scări exterioare castelului pe care și l-a construit sub forma referendumului. Una dintre anexe pare să fie și aceste consultări cu partidele în legătură cu starea justiției. Și totuși, cam în zece zile, președintele trebuie să ne divulge și întrebările… Nu de alta, dar începe campania electorală.

Comentarii




Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele