Guvernul a făcut toate actele de care avea nevoie pentru organizarea în mai puțin de o lună a referendumului pentru familie. A modificat legea pentru ca plebiscitul să dureze două zile, a anunțat și data, 7 și 8 octombrie. Mai rămâne o campanie de doar două săptămâni și un prag foarte dificil de atins – să convingă aproape 6 milioane de oameni să vină la vot, iar aproape 5 milioane să spună „da”. 

Referendumul pentru interzicerea căsătoriilor gay are nevoie de prezența a aproximativ 6 milioane de oameni pentru a fi validat, adică de 30% din cel mai recent număr comunicat de Autoritatea Electorală Permanentă ca fiind actualizarea cetățenilor cu drept de vot din țară și din străinătate. 18.917.495 este numărul, comunicat de AEP la 14 septembrie. Actualizarea s-a făcut de la ultimele alegeri, din anul 2016, și se bazează pe datele transmise de primăriile din fiecare oraș sau comună din țară, excluzându-i pe copii, pe cei cu boli mintale și pe aceia care și-au pierdut dreptul de vot prin hotărâre judecătorească. 

Referendum neconvențional 

Câteva date – este cel mai scump referendum, costă 168 de milioane de lei. Se desfășoară pe parcursul a două zile, iar pentru asta a fost schimbată Legea referendumului cu nici trei săptămâni înainte. Are parte de cea mai scurtă campanie de informare – 16 zile. Formularea întrebării din buletinele de vot este evazivă. 

Plebiscitul pentru redefinirea familiei, în sensul ei tradițional, dintre bărbat și femeie, a avut nevoie de câteva săptămâni pentru a fi adoptat de Senat, de câteva zile pentru ca Guvernul să-l demareze și de o serie de modificări ale Legii referendumului pentru a face posibilă atingerea pragului de validare. Chiar și așa, condițiile în care se desfășoară această consultare populară nu sunt aceleași cu alte situații. 

Dacă ar fi să comparăm cu cealaltă modificare a Constituției, care prevedea condiții de aderare la Uniunea Europeană, în 2003 a fost altă circumstanță. Și la acea dată, Guvernul, tot PSD, condus de Adrian Năstase, a impus tot două zile de desfășurare a referendumului, însă pragul pe care trebuia să-l întrunească era mult mai mare – de 50% plus unu din totalul alegătorilor înscriși pe liste, nu ca acum, de 30%. 

Acel referendum din 2003 a adus la urne 55,7% din populația cu drept de vot, adică 9,9 milioane de oameni, iar aproape 1 milion s-a declarat împotrivă. La vremea respectivă, a fost criticat guvernul Năstase pentru că a folosit autobuze care au plimbat alegătorii prin țară și au existat acuzații că ar fi existat vot multiplu. Nu au fost însă cercetări sau anchete ale procurorilor (atunci nici nu exista DNA). De data asta, neîncrederea este legată de faptul că referendumul este organizat de un partid guvernamental condus de Liviu Dragnea, cel care a fost condamnat pentru fraudarea referendumului de demitere a președintelui din anul 2012. Și atunci se punea problema pragului pentru validare, iar sintagma „au votat și morții din Teleorman”, care a rămas în vulgata populară, s-a referit la organizarea unei rețele de aducere la vot a oamenilor. Or, la un referendum, corectitudinea ține și de neimplicarea în mobilizarea în ziua plebiscitului a populației cu drept de vot. 

La referendumul din 2012, Traian Băsescu a rămas președinte al României pentru că la urne s-au prezentat doar 46% dintre cei cu drept de vot, adică 8,4 milioane de oameni, dintre care 1,1 milioane s-au opus demiterii șefului de la acea vreme al statului. De atunci, PSD a decis să schimbe legea referendumului și a modificat pragul de validare la 30%. 

Despre capacitatea de mobilizare, pentru adunarea a aproape 6 milioane în weekendul 6-7 octombrie, se va vedea dacă este posibil. Până atunci, să notăm că prezența cea mai mare la vot în ultimii ani s-a înregistrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014, când peste 11 milioane de oameni, adică 62%, s-au prezentat la urne pentru a decide dacă Victor Ponta sau Klaus Iohannis devine președintele României. 

Referendumul confiscat 

Inițiatorii modificării Constituției, Coaliția pentru Familie, au cerut ca politicienii să stea departe de mobilizarea oamenilor și să nu încerce să-și aroge meritul pentru organizare. Într-un comunicat, cei de la Coaliția pentru Familie au spus că „referendumul nu este al niciunui partid, al niciunui lider politic, 

este al tuturor acelora care vor veni la vot pentru apărarea copiilor lor, pentru ca viața lor să fie scutită de minciuna ideologică a revoluției sexuale, de minciuna acelora care vor să ne reeduce pe toți, părinți și copii”. 

Mai multe organizații neguvernamentale au scris guvernului cerându-i să nu organizeze plebiscitul din 6 și 7 octombrie în condiții lipsite de transparență și, mai ales, fără sistemul informatic de supraveghere. Organizațiile menționate atrag atenția asupra gravelor lipsuri legislative aferente Legii nr. 3/2000 (a referendumului) privind organizarea și desfășurarea sa. 

Legislația în vigoare este deficitară și nu reglementează conform normelor internaționale în domeniu procedurile privind organizarea referendumului, incluzând formarea birourilor electorale, campania pentru referendum, procedurile pentru contestații, cele privind observarea sau crearea transparenței necesare pentru a asigura încrederea publică în proces. În acest context, ONG- urile citate consideră că una dintre problemele principale este lipsa Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), care a fost introdus pentru alegerile locale și alegerile parlamentare. Potrivit acestora, SIMPV este un sistem care a contribuit „semnificativ” la creșterea încrederii publice în procesele electorale și este absolut necesară utilizarea acestuia în condițiile în care nu ar exista alte metode eficiente de verificare a votanților în timp real și nici pentru prezentarea unor informații esențiale despre prezența la referendum, votul pe listele suplimentare sau utilizarea urnei speciale. 

„Ultimele două instrumente au generat dezbateri semnificative în sfera publică în timpul referendumului din 2012 și al alegerilor prezidențiale din 2014, când au existat suficiente suspiciuni privind utilizarea abuzivă a acestora. Conform legii actuale, situația potențialelor voturi multiple ar trebui verificată de către AEP, fapt care este total contraproductiv și care ar însuma resurse semnificative de timp, fonduri și personal. Verificarea trebuie realizată preventiv, iar datele publicate în timp real.” 

Organizațiile semnatare consideră că trebuie preluate și prevederile privind filmarea procedurilor de numărare a voturilor în secțiile de votare. 

Organizațiile semnatare sunt: Asociația pentru Dezvoltare, Transparență și Participare Publică „CIVICA”, Centrul pentru Studiul Democrației CENTRAS – Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale, Centrul pentru Resurse Civice, Expert Forum (EFOR), Freedom House și altele. 

Dăncilă cere renunțarea la boicot 

Viorica Dăncilă a spus că referendumul nu este organizat „împotriva minorităților sexuale”, ci este doar efectul unui demers cetățenesc. 

De asemenea, premierul a cerut partidelor din opoziție să nu mai facă apel la boicotarea referendumului. Este o aluzie la USR, ca și la mai mulți liberali, care au anunțat că vor boicota referendumul, pe care-l consideră inutil și doar un exercițiu de imagine al PSD și al lui Liviu Dragnea, pentru a abate atenția de la luptele interne din PSD și pentru a distrage criticile legate de intenția de a modifica mai multe legi sau de a adopta amnistia și grațierea. 

„Referendumul nu este unul împotriva minorităților sexuale, așa cum speculează unii, ci este efectul unui demers cetățenesc. În locul apelurilor pentru boicotarea referendumului, ar fi mai onest dacă partidele și-ar asuma o poziție clară. Partidul pe care îl reprezint și-a arătat sprijinul față de acest referendum și cred că este cel mai adecvat răspuns”, a spus Dăncilă. 

„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”, se arată în propunerea de modificare a art. 48 alin. (1) din Constituția României. 

De asemenea, o altă modificare introduce la același articol un nou articol II, cu următorul text: „Revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată.” 

O mențiune – în Codul civil se arată că o căsătorie pe teritoriul României este cea dintre un bărbat și o femeie. De asemenea, în Parlament este depusă o inițiativă legislativă care promovează acceptarea parteneriatului civil dintre două persoane de același sex, un document despre care există informații neoficiale că ar putea fi adoptat cu sprijinul PSD-ALDE în cursul anului 2019. Curtea Europeană de Justiție a obligat România să acorde rezidență cuplurilor homosexuale căsătorite pe teritoriul altor țări. 

Ce spune Patriarhia 

„Tema căsătoriei nu este una politizabilă, chiar dacă personaje din spațiul nostru politic vor încerca să fructifice organizarea acestui referendum, orice partid ar fi fost la guvernare avea datoria să organizeze referendumul cerut de milioane de oameni. Sper și mizez pe bunul-simț al celor care vor avea tangență cu organizarea acestui referendum să nu comenteze într-un mod neinspirat sau manipulatoriu pe marginea lui.” – Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei BOR 

Buletinul de vot 

Întrebarea adresată alegătorilor la referendum va fi „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care alegătorii trebuie să răspundă cu da sau nu. 

Amnesty International se va adresa CCR 

„În loc să recunoască că toată lumea ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și de protecție egală în fața legii, referendumul promovează homofobia și ar putea duce la modificări constituționale care ar putea încălca dreptul european și internațional”, a declarat Arpi Avetisyan, avocat al ILGA Europe, potrivit comunicatului AI. „Dacă va fi adoptat, acest amendament la Constituție ar constitui în mod clar un pas înapoi pentru România și ar avea repercusiuni grave asupra vieții familiilor care nu au la bază căsătoria”, afirmă Amnesty International într-un comunicat.