Revitalizarea geriatriei

795
9 minute de lectură

După aproape 30 de ani în care a fost lăsat să se degradeze, primul institut de geriatrie și gerontologie din lume, Institutul „Ana Aslan“, are acum șansa să-și recapete o parte din strălucirea de altădată, când pe holurile de la Otopeni se plimbau Salvador Dali, Claudia Cardinale sau alte personalități de nivel mondial.

În ultimii zece ani, la institut investițiile nu au fost prioritare. Dar lucrurile încep să se schimbe. Din noiembrie anul trecut până acum s-au realizat investiții de 1 milion de euro (în echipamente noi, renovări și dotări cu aparatură de ultimă generație) și există un plan total de investiții de 6 milioane de euro, pe mandatul actualului manager.

Când căuta tratamentul care să întârzie îmbătrânirea, cel mai probabil, Ana Aslan nu s-a gândit că trecerea timpului își va pune atât de nemilos amprenta și asupra institutului pe care l-a condus timp de peste 35 de ani, de la înființare până în 1988, și care îi poartă numele. Doar că, în cazul Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (INGG) „Ana Aslan“, deteriorarea nu a fost un proces natural, așa cum este îmbătrânirea la oameni, ci a fost unul cauzat de dezinteres și, uneori, chiar de interesul de a-l falimenta, mulți râvnind la patrimoniul imobiliar al acestuia, iar dacă nu au reușit să intre în posesia lui au considerat că poate fi o sursă de venit, fiind spoliat prin contracte oneroase.

Anca Ștefan: „Mă lupt cu timpul“

Cu o bază materială de invidiat în zone dintre cele mai râvnite în București și Otopeni și clădiri spectaculoase, după 1989, institutul a fost permanent ținta unor interese imobiliare meschine. Printr-un miracol, încă mai există. Și, cum spun angajații mai vechi din institut, „de câte ori am fost pe marginea prăpastiei, parcă o mână ne-a tras și ne-a salvat. Poate că Profesoara veghează asupra noastră.“

Actualul manager, dr. Anca Ștefan, a preluat conducerea INGG în noiembrie 2017, după un interimat de cinci luni. În nici un an de zile a reușit să facă investiții de 1 milion de euro din surse proprii ale institutului. În primul rând, a trebuit să analizeze toate contractele de servicii încheiate de fostele conduceri, care s-au dovedit de departe păguboase, iar banii astfel economisiți au fot folosiți pentru cumpărarea de aparatură și pentru renovarea parțială a clădirilor. Timpul pare prea scurt pentru planurile pe care le are Anca Ștefan pentru trei ani cât mai are din actualul mandat. „Mă lupt cu timpul. Încerc să fac ce nu s-a făcut zece ani. Am renovat și dotat cu aparatură de ultimă generație baza de tratament de la Otopeni, jumătate din corpul de clădire din Căldărușani, avem aparatură nouă inclusiv în ambulatoriu. Este greu de decis ce aparatură să cumperi: pentru tratament sau pentru cercetare?“, a declarat pentru Reporter Global Anca Ștefan.

Pe lângă sursele proprii de finanțare, Anca Ștefan a întocmit și proiecte de finanțare pentru fonduri europene, proiecte de finanțare pe care le-a trimis mai multor companii, care ar putea fi interesate să contribuie financiar la readucerea institutului la nivelul de cinci stele, așa cum era sub conducerea Anei Aslan. „Nu mai corespund cele cinci stele de atunci cu ceea ce este acum. Lucrurile s-au schimbat mult. Clădirile trebuie adaptate la standardele actuale“, spune managerul INGG. Dar planurile nu vizează doar reabilitarea clădirilor, ci și o trasabilitate a pacientului, a hranei, a medicației. S-a schimbat modul în care este servită masa pacienților (acum, la Otopeni, masa la camere se servește în caserole de unică folosință), s-a schimbat circuitul probelor astefel încât etichetarea și ambalarea probelor recoltate este și ea adaptată la noile standarde, iar pacienții au brățări cu un cod de bare pentru respectarea normelor de dublă identificare. „Dacă intră 100 de seringi în magazie, tot 100 de seringi trebuie să iasă și ca deșeuri. Așa vom gestiona și problema deșeurilor. De asemenea, vizăm eficientizarea traseului pacientului și reducerea timpului de așteptare la proceduri. Pacienții vor ști ce investigații li se fac, în ce zi și la ce oră. Medicul geriatru va realiza programările electronic iar secțiile vor prelua automat aceste programări“, declară Anca Ștefan.

Vechea spălătorie a institutului va fi transformată în centru de cercetare. Este însă greu să te gândești la cercetare, având în vedere salariile mult prea mici. În prezent, INGG are circa 60 de posturi de cercetare, dar sunt ocupate doar 20. Înainte de 1989, peste 100 de cercetători lucrau la „Ana Aslan“ și nu s-a pus niciodată problema să le lipsească ceva din ceea ce le trebuia în activitatea pe care o desfășurau. Erau priviți cu respect, iar descoperirile lor au făcut istorie.

O nouă clinică la Otopeni

La Otopeni, se dorește construcția unei noi clinici cu circa 100 de locuri, pe lângă cea existentă, ce va fi destinată în special pacienților străini, iar tratamentele vor fi de ultimă generație. „Vom crea mai întâi spații corespunzătoare, vom investi în aparatură și pe urmă vom colabora și cu mai multe agenții de turism din afara țării, pentru a ne aduce pacienți. S-au arătat interesate agenții din China, Egipt, Emirate“, spune Anca Ștefan. La Otopeni s-a investit mult și în aparatură pentru tratamente de fizioterapie. „Gerovitalul lucrează la nivel celular, se utilizează pentru a întârzia procesul de îmbătrânire și acționează pe termen mai lung. De aceea el nu se adresează doar vârstnicilor, ci și persoanelor de 40 de ani. Ana Aslan a fost o vizionară. A anticipat că va crește speranța de viață și că tot mai mulți oameni vor fi preocupați de o îmbunătățire a calității vieții pe măsură ce înaintează în vârstă. Acum, este în creștere numărul de pacienți care vor și o îmbunătățire a aspectului fizic în timp scurt, iar la Otopeni avem aparatură pentru tratamente estetice și de remodelare corporală, pe care nu le au nici multe clinici private din România“, afirmă managerul INGG.

Tot în cadrul programului de investiții va fi renovată și clădirea în care se află policlinica Ana Aslan. Costurile se vor ridica la 150.000 de euro. „Vrem să lucrăm mult și pe partea de prevenție și vom dezvolta ambulatoriul de specialitate. Cererea este mult mai mare față de ceea ce putem noi să asiguram. O componentă importantă a planului de relansare a institutului va fi terapia ocupațională. Pe vremea Anei Aslan, pacienții erau implicați în diverse activități, cum era munca la sere: îngrijeau plante și culegeau legume. Ne gândim împreună cu psihologii institutului la programe care să-i stimuleze, astfel încât să petreacă mai puțin timp în cameră la televizor“, conchide Anca Ștefan.

Primul Institut de Geriatrie și Gerontologie din lume

Primul din lume, Institutul de Gerontologie și Geriatrie a fost înființat în anul 1952 prin Hotărâre a Consiliului de Miniștri și a devenit Institut Național în 1974, iar în anul 1992 i s-a atribuit numele „Ana Aslan”. De la înființare până în anul 1988, Institutul a fost condus de acad. prof. dr. Ana Aslan, având ca obiect de activitate asistența medicală geriatrică, cercetarea și gerontologia socială. În 1964, președintele OMS l-a propus ca model de institut de geriatrie țărilor dezvoltate.

În anul 1974, Institutul se extinde cu o secție clinică nouă, remarcabilă prin confortul interior și spațiile largi, situată într- un decor natural pe o suprafață de 33 ha la Otopeni. Clădirea din strada Mănăstirea Căldărușani nr. 9, care este și sediul central al Institutului, este o creație a lui I. D. Berindei, cu decorațiuni de ceramică în stil românesc.

Gerovitalul „a ieșit în lume“ în 1956

Primul medicament creat pentru a întârzia procesul de îmbătrânire a fost elaborat între anii 1946 și 1956 de prof. dr. Ana Aslan și școala sa după numeroase cercetări clinice și experimentale. Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrării „Novocaina – factor eutrofic și întineritor“, publicată împreună cu prof. C. I. Parhon în 1955. Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internaționale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe și apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.

Personalități tratate de Ana Aslan cu Gerovital

De-a lungul anilor, cât a trăit Ana Aslan, numeroase personalități au fost tratate de ea cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali, Mao Tse-toung, Pablo Picasso, Sir Winston Churchill, Aristotel Onasis, John F. Kennedy și mulți alții. Ana Aslan a inventat, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, și produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producția industrială în 1980.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele