Reguli de concurență mai lejere pentru afaceri

29
6 minute de lectură

Discuția de principii legate de relaxarea temporară a normelor de concurență este, în România, la „genunchiul broaștei”, în timp ce Uniunea Europeană a luat deja decizii curajoase.

Foto: pixabay

Adică, în economia locală, dezbaterea se învârte în jurul temei privind plafonarea prețurilor. Nu este un subiect marginal într-o țară aflată totuși la periferia multor clasamente ale Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește nivelul de trai.

Dar obsesia, aproape comunistă, a controlului prețurilor trebuie depășită. Este evident că specularea, la propriu, a momentului de criză este nocivă pentru consumatori și pentru autorități. Însă cantonarea în tema plafonării prețurilor produselor alimentare, de exemplu, este deja excesivă.

Reprezentanții guvernului și ai Consiliului Concurenței au repetat că o plafonare a prețurilor ar putea duce la un efect invers, adică la apariția unei „piețe negre” sau chiar a unei penurii de produse alimentare.

Obsesia plafonării

Sigur că plafonarea tarifelor utilităților publice, decisă recent, a dat apă la moară acestei idei. Mai clar, decizia luată prin ordonanță militară, prin care s-a decis că tarifele utilităților pot doar să scadă, nu să și crească, înseamnă de fapt o plafonare a tarifelor. Este adevărat că acest lucru s-a întâmplat la o serie de servicii speciale, utilitățile publice, ale căror tarife sunt oricum reglementate. Deci, plafonarea tarifelor utilităților publice pleacă de la ideea că domeniile sunt oricum reglementate, iar procesul de liberalizare ar putea fi relansat la jumătatea acestui an.

Plafonarea din acest moment nu seamănă cu tarifele impuse de guvernul PSD-ALDE prin Ordonanța 114/2018. Atunci, în decembrie 2018, prețurile au fost plafonate la producători, acum, în 2020, este vorba despre o impunere a unor tarife maximale.

Numai că dacă guvernul a luat decizia de a bloca tarifele la energie, gaze naturale și apă, principalul partid de opoziție, PSD nu se lasă mai prejos. În senat, a fost adoptat un proiect de lege care prevede ca prețurile la raft ale medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale și ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum să fie plafonate pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării stării de urgență. Ceea ce înseamnă o intrare într-o spirală a populismului.

CE a relaxat normele

Concret, autoritățile de concurență de la nivel național și european se ocupă de două reguli importante: comportamentul de piață al companiilor și ajutorul de stat.

„Regulile sunt riguroase în vremuri normale. Acum, însă, normele privind concurența au fost relaxate. Ce a făcut Comisia Europeană? A dat semnale pentru toate statele membre că autoritățile naționale pot fi mai flexibile. Acest lucru înseamnă că în Europa, deci și în România, agenților economici le este permis să devieze de la regulile de comportament independent și să se coordoneze între ei. De exemplu, se permite rețelelor comerciale să găsească surse de aprovizionare comune pentru a depăși situații de discontinuități de aprovizionare pe piață cu unele produse cu cerere mare, cum sunt măștile de protecție sau substanțele dezinfectante. De asemenea, companiilor din comerț li se permite să delisteze anumite produse ale unor furnizori care practică prețuri exagerate”, declară Manuela Guia, partener GNP Guia, Naghi și Partenerii.

Criza a schimbat regulile comerțului

Foto: Agerpres / EPA

Înainte de această criză era un risc mare să delistezi produse, acum însă este posibil, iar Consiliul Concurenței acceptă situația. Compania Amazon, de exemplu, a delistat, în această perioadă, sute de furnizori din cauza prețurilor prea mari cerute de aceștia.

De asemenea, se permite și limitarea cantităților pe care un consumator le poate cumpăra, respectiv o persoană fizică cu un bon, pentru a asigura un flux cât mai corect al produselor pe piață.

„Au fost permise chiar și achiziții în comun folosindu-se aceleași mijloace de transport, aceeași logistică, de către concurenți care altfel ar fi trebuit să se comporte independent”, explică Manuela Guia.

Un exemplu este în Marea Britanie unde a fost permisă suspendarea prevederilor concurenței pentru trei transportatori maritimi, singurii care asigurau acest serviciu. „Sunt permise astfel de derogări, de suspendări, cu condiția ca ele să fie temporare și să conducă la beneficii pentru consumatori”, afirmă Manuela Guia. 

CE recomandă ajutor de stat

Comisia Europeană a comunicat că pandemia este o stare gravă și drept urmare se pot compensa toate pierderile companiilor cauzate de apariția crizei. Comisia dă cu titlul de exemplu industrii precum transporturi, turismul, hotelurile și restaurantele, comerțul nealimentar sau organizatorii de evenimente. Statele membre pot să despăgubească aceste industrii, pierderile suferite în proporție de până la sută la sută de aceste industrii.

Suplimentar, indiferent de industria în care activează, agenții economici pot fi susținuți cu ajutoare de stat de până la 800.000 de euro pentru o companie, indiferent de industria în care activează sub formă de împrumuturi, garanții sau fonduri nerambursabile.

State europene au început să aplice schemele de ajutor de stat. România va trebui să demareze aceste scheme de ajutor de stat, scheme pe care comisia a promis că le va aproba foarte rapid. Iar în cazul Franței, de exemplu, se ține de cuvânt, în sensul că a agreat o serie de scheme de ajutor de stat pentru întreprinderi mici și mijlocii.

„De asemenea, este nevoie de scheme de ajutor de stat cu aplicabilitate și pentru profesiile liberale și de interacțiune foarte rapidă între autorități și mediul de afaceri”, crede Manuela Guia. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele