Relația UE-Moldova: România „ține cu ursul”

49
9 minute de lectură

România a blocat în Consiliul UE adoptarea concluziilor Consiliului Afaceri Externe, critice în legătură cu evoluțiile din Republica Moldova. Textul critic a fost blocat și de Ungaria. Este aceasta o dovadă a susținerii de către România a parcursului european al Republicii Moldova? Realitățile pot fi ceva mai complicate.

Proiectul de concluzii atrăgea atenția că „angajamentul faţă de principiile democratice, statul de drept şi respectarea drepturilor omului se află la baza Acordului de asociere UE-Republica Moldova”. Consiliul urma să-și exprime „îngrijorările semnificative” cu privire la angajamentul european al Republicii Moldova, „inclusiv invalidarea alegerilor pentru Primăria Chişinăului”, sau „numărul tot mai mare de cazuri raportate care implică presiuni şi intimidări în Republica Moldova”.

Potrivit punctului de vedere exprimat în proiect, alegerile parlamentare programate pentru 24 februarie 2019 reprezintă un reper fundamental. Acestea „ar trebui să se desfăşoare conform standardelor internaţionale, respectând principiile democratice şi asigurând un proces credibil, transparent şi cuprinzător”, se spune în proiect.

Declaraţia mai cerea Chișinăului să asigure tuturor candidaţilor accesul la mass-media şi şanse egale de a participa la alegeri, și, de asemenea, să asigure „un număr corespunzător de secţii de votare” atât în ţară, cât şi în străinătate.

Documentul a fost blocat de România și Ungaria, în condițiile în care pentru adoptarea acestuia era nevoie de unanimitate.

Este poziția Bucureștiului în favoarea R. Moldova?

Depinde în ce parte privim. Oficial, Bucureștiul susține aspirațiile pro-europene manifestate de guvernul de la Chișinău, în opoziție cu președintele pro-rus Igor Dodon. Întrebarea este însă în ce măsură discursul pro-european al guvernului mai este acoperit de realitate.

Mai multe semnale extrem de îngrijorătoare au venit dinspre Chișinău în ultima jumătate de an. Alegerile pentru postul de primar al orașului au fost invalidate de justiție. Partidele pro-guvernamentale, în acord cu socialiștii pro-ruși ai lui Dodon, au adoptat o nouă lege electorală, care defavorizează noile formațiuni din opoziție. Și aceasta, în pofida obiecțiilor formulate de Comisia de la Veneția și avertismentelor europene.

În timp ce reforma justiției a bătut pasul pe loc, guvernul a trecut o lege care se referă la „declararea voluntară” a capitalurilor, prin care cetățenii își pot repatria averile aflate în străinătate contra unei taxe de 3 procente. Actul normativ a venit la pachet cu o lege a acordării cetățeniei, prin care pașaportul moldovenesc, care conferă libertate de mișcare în Uniunea Europeană, poate fi dobândit contra deschiderii unui depozit de 250.000 de dolari.

Pachetul legislativ a stârnit numeroase controverse, în condițiile în care autoritățile n-au înregistrat progrese în recuperarea miliardului de dolari scurs din trei bănci moldovenești la sfârșitul anului 2014.

În rândurile opoziției și ale societății civile, există suspiciunea că legea este menită „a spăla” banii scoși din bănci. Cu atât mai mult cu cât noua lege a venit și la pachet cu un amplu program de privatizare, anunțat de guvernul de la Chișinău. Opoziția se teme că tocmai aceia care au beneficiat de furtul miliardului, dar și de misterioasa afacere a „laundromatului rusesc”, când prin băncile moldovenești s-au spălat miliarde de euro, vor putea cumpăra acum cele mai importante active ale statului moldovean.

Încă din 2015, Thorbjorn Jagland, secretar general al Consiliului Europei, publica un editorial în ziarul The New York Times în care descria Republica Moldova drept „stat capturat”. Conform Băncii Mondiale, un „stat capturat” este cel în care un grup sau o persoană controlează total instituțiile statului și le folosește pentru propriile interese.

Asta se întâmplă acum în Republica Moldova, strigă opoziția reprezentată de Maia Sandu și Andrei Năstase. Ei spun că statul a ajuns unealta docilă a oligarhului Vlad Plahotniuc. Acesta nu deține vreo funcție în stat, fiind doar președintele Partidului Democrat, de guvernământ. Opoziția spune că toate deciziile în stat se iau într-un cerc restrâns de apropiați ai oligarhului, care deține și un vast imperiu media.

La 24 februarie 2019, în Republica Moldova urmează să aibă loc alegeri legislative. Opoziția are toate motivele să se teamă că blocarea de către București a concluziilor Consiliului de Afaceri Generale va fi prezentată de guvernul controlat de Vlad Plahotniuc ca o dovadă a sprijinului de care se bucură în România – o țară pe care tot mai mulți moldoveni o privesc cu simpatie, văzând în ea un exemplu de succes în integrarea europeană.

Constatând toate derapajele de la normele statului de drept, Comisia Europeană a decis deja să reducă ajutorul financiar pentru Republica Moldova cu aproximativ 22,7 milioane de dolari pe an, atât pentru 2017, cât şi pentru 2018. Comisia a suspendat, de asemenea, un program de asistenţă macrofinanciară de 113 milioane de dolari pentru Republica Moldova, până la o decizie ulterioară.

Decizia a fost rău primită la Chișinău, unde exponenții partidului de guvernământ au abordat un discurs tot mai eurosceptic. În pregătirea campaniei pentru alegerile din februarie, Vlad Plahotniuc a vorbit despre „a patra cale” – nici pro-europeană, nici pro-rusă, nici pro-română, ci pro-Moldova. Cu toate acestea, Bucureștiul dă semne că îl susține în continuare pe Plahotniuc.

Dar este în favoarea României?

Bucureștiul se află deja în vizorul instituțiilor europene, din cauza derapajelor de la normele democratice și ale statului de drept. O rezoluție critică a fost adoptată în Parlamentul European, unde social-democrații români s-au trezit practic izolați în propriul grup politic, S&D, care a votat masiv pentru document.

Comisia Europeană, în cadrul Raportului MCV, a cerut imperativ Bucureștiului să renunțe la prevederile controversate din noile legi ale justiției și să oprească procedurile de demitere a procurorilor de rang înalt, solicitări pe care, deocamdată, guvernanții români le resping. Jocul de ping-pong între București și Bruxelles este de-abia la început.

În aceste condiții, blocând proiectul de declarație referitoare la Republica Moldova, Bucureștiul dă un semnal de solidarizare cu guvernarea de la Chișinău, acuzată la rându-i că nu respectă normele democrației și ale statului de drept.

Semnalul devine și mai clar odată ce în tablou apare Ungaria, care se află deja în procedura de activare a Articolului 7, tot din cauza nerespectării valorilor europene și a abaterii de la normele statului de drept, Budapesta fiind, teoretic, în pericol de a-și pierde dreptul de vot în instituțiile europene.

Există o probabilitate, totuși foarte redusă, ca asemenea lucruri să se întâmple, dată fiind susținerea pe care Budapesta o are promisă din partea Varșoviei, unde se află la putere tot un guvern iliberal. Recent, premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, i-a promis și social-democratului român Liviu Dragnea sprijin în eventualitatea unor sancțiuni din partea Uniunii Europene.

Blocarea de către România a proiectului de concluzii referitoare la R. Moldova dă un nou semnal de apropiere a Bucureștiului de grupul eurosceptic și populist din Europa Centrală.

București: MAE crede că acum nu e momentul

După apariția în presă a unor articole referitoare la blocarea documentului, Ministerul Afacerilor Externe a explicat poziția României.

„România va continua să susțină parcursul european al Republicii Moldova și să promoveze necesitatea implementării reformelor asumate în relația cu Uniunea Europeană. (…)

Considerăm că este foarte important ca Uniunea Europeană să promoveze în vecinătatea sa o politică echilibrată, coerentă și pragmatică. România susține desfășurarea unui dialog constant și substanțial între oficialii UE și autoritățile Republicii Moldova, context în care sunt comunicate în mod direct pozițiile, așteptările și sprijinul UE pentru îndeplinirea angajamentelor Chișinăului și în raport cu procesul de reforme.

(…) România a considerat că nu sunt întrunite toate condițiile pentru adoptare de concluzii CAE la acest moment. Menționăm că, pe lângă țara noastră, și alte state membre ale Uniunii Europene au exprimat reticență cu privire la oportunitatea concluziilor CAE”, se afirmă în declarația MAE.

Opoziția de la Chișinău, profund dezamăgită

Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, al lui Andrei Năstase, au făcut publică o declarație de o duritate fără precedent la adresa autorităților de la București.

„Devine deja legitate faptul că, ori de câte ori are nevoie de acoperire politică internațională pentru fărădelegile și hoțiile din Republica Moldova, oligarhul Plahotniuc poate conta pe sprijinul necondiționat al lui Liviu Dragnea și pe cel al lui Victor Orban. Guvernul de la București, flancat de prietenii fideli ai Rusiei de la Budapesta, refuză în mod ostentativ să recunoască derapajele antidemocratice de la Chișinău, plasându-se de partea oligarhului uzurpator în detrimentul cetățenilor – o încununare tristă a anului centenar.

După girul oferit de PSD-ALDE cartelului politic PD-PSRM în urma schimbării sistemului electoral în avantajul partidei pro-ruse din Moldova, după suportul moral oferit de Dragnea lui Plahotniuc odată cu invalidarea alegerilor din Chișinău câștigate de forțele pro-europene și pro-românești, iată că guvernul de la București a decis să blocheze un raport critic la adresa regimului lui Plahotniuc, care urma să fie adoptat de către miniștrii de externe ai Uniunii Europene.

Se pare că interesele clientelare dintre Dragnea și Plahotniuc au întâietate. Facem apel la toate forțele politice din România să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor prin susținerea autentică a valorilor și standardelor europene în Republica Moldova!”, se spune în declarația liderilor opoziției de la Chișinău.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele