În absenţa adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar la finalul anului 2019, potrivit metodologiei naţionale, este cuprins între 3,4% – 3,7% din PIB, apreciază Consiliul Fiscal, în opinia despre rectificarea bugetară, citată de Mediafax.
Instituția apreciază că există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi chiar a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.
Guvernul va discuta joi prima rectificare bugetară pe 2019. Este un proiect care introduce noi taxe şi se bazează pe deflatorul PIB pentru a indica o creştere de venituri bugetare. În aceeaşi vreme, Finanţele susţin că deficitul bugetar va rămâne la sub 3% din PIB, deşi datele arată, la şase luni, un deficit bugetar de 2% din PIB (20 mld. lei). Prin urmare, pentru menţinerea în ţinta de deficit de 3% din PIB, guvernul mai are a dispoziţie o posibilitate de împrumut de doar 8,5 mld. lei (deficitul cash fiind stabilit la 28,5 mld. lei).
“Proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire ascendentă atât a veniturilor totale ale BGC (plus 2,4 mld. lei), cât şi a cheltuielilor bugetare (plus 2,6 mld. lei). Consiliul Fiscal are rezerve însemnate faţă de nivelul propus în cazul veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA şi contribuţii de asigurări sociale – identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8 – 6,8 mld. lei. În plus, o eventuală neincludere în lista proiectelor eligibile din fonduri europene a celor din cadrul PNDL propuse pentru decontare retrospectivă ar majora potenţialul gol de venituri la 7,7-8,7 mld. lei”, arată Consiliul Fiscal, în opinia semnată de președintele Daniel Dăianu.
Consiliul Fiscal arată că are rezerve faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii.
Consiliul mai arată că sunt necesare “măsuri serioase” de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului cât şi perspectiva pe termen mediu, prin creşterea veniturilor şi/sau raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilo: ”O majorare substanţială a veniturilor bugetare pare o condiţie sine-qua-non în acest proces de consolidare”.
Consiliul nu sugerează soluţia majorării veniturilor, dar o creştere de taxe este singura măsură care poate majora veniturile BGC pe termen scurt.
Instituția spune că prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creștere economică reală mai redusă și un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piața muncii sunt optimiste, îndeosebi în privința ritmului de creștere a numărului de angajați. În același timp apreciază că un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creștere a eficienței colectării, cât și al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex ante în proiecția veniturilor bugetare având în vedere principiul prudenței, statuat de LRFB.
Consiliul Fiscal are rezerve însemnate față de nivelul propus al veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA și contribuții de asigurări sociale – identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8-6,8 mld. lei.
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal are rezerve față de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii, identificând o sub-bugetare a acestora cu 3,5-4,5 mld. lei. O absorbție mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5-3,5 mld. lei.
Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcției bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale și de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambițioase în raport cu resursele disponibile. Intervine și contextul extern, ilustrat de încetinirea activității economice precum și efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat în acest context deficitele gemene relativ ridicate și singulare în regiune care particularizează economia românească.
