Românii sunt printre cei mai îngrijorați europeni în privința corectitudinii alegerilor și solicită creșterea transparenței în timpul campaniilor electorale. Ei ar vrea să fie mai bine informați și, de asemenea, și-ar dori să apară mai mulți candidați tineri pentru a găsi suficiente motive ca să iasă la vot. Cele mai multe spaime pe care le au românii cu privire la corectitudinea alegerilor europarlamentare, care vor avea loc în mai 2019, țin de riscul fraudării procesului electoral, atât în timpul exprimării votului, cât și în ceea ce privește manipularea rezultatelor finale. Concluzia este a unui eurobarometru dat publicității luni de Comisia Europeană. Același eurobarometru arată că mulți cetățeni ai UE sunt îngrijorați de faptul că elemente precum campaniile de dezinformare, încălcarea securității datelor și atacurile cibernetice ar putea perturba procesele electorale.

Astfel, 66% dintre români se tem că votul este exercitat ilegal de persoane care nu au dreptul să o facă și de persoane care sunt constrânse să voteze într-un anumit fel, iar 62% cred că votul este exercitat și de persoane care votează de două ori. Pe linia spaimelor europene privind manipularea alegerilor prin atacuri cibernetice se încadrează 65% dintre români (61% este media europeană), iar 62% dintre români se tem că alegerile sunt influențate prin intervenția unor grupuri infracționale și a unor forțe străine (59% media europeană).

Cumpărarea voturilor este altă îngrijorare exprimată de 68% dintre românii intervievați, peste media europeană de 55%. Manipularea rezultatelor finale ale alegerilor este temerea a 70% dintre românii chestionați, spre deosebire de media europeană, de 56%, care împărtășește acest gen de îngrijorări.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a comentat acest ultim aspect, remarcând că „oamenii sunt cu adevărat îngrijorați cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai mulți cetățeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce privește informațiile pe care le primesc și sunt conștienți de potențialele elemente perturbatoare menite să manipuleze ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează”. Acesta este motivul pentru care „este esențial ca oamenii să își exercite dreptul de vot”, spune Timmermans. „Iată de ce noi toți, instituțiile UE și statele membre trebuie să ne protejăm alegerile și să ne consolidăm democrația”, a mai spus oficialul european.

Ce i-ar determina pe români să participe la vot

Pentru românii intervievați ar constitui un argument motivant vârsta candidaților. 42% dintre ei spun că ar ieși la vot dacă ar exista mai mulți candidați tineri, față de media europeană de 31%. Tot atâția consideră că ar fi necesară o mai bună informare despre ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și care este impactul acesteia asupra vieții lor, încadrându-se, astfel, în media europeană de 43%. Doar 14% dintre subiecții români, însă, ar fi impresionați, cât să iasă la vot, de prezența mai multor femei printre candidați, în timp ce media europeană e ceva mai ridicată: 20%. Participarea la alegeri a mai multor candidați din grupuri politice slab reprezentate și a celor cu alte naționalități nu reprezintă un argument pentru cei mai mulți dintre români ca să participe la vot. Doar 13% ar vota cu cei dintâi și doar 11% cu cei de alte naționalități. La acest capitol, însă, românii se încadrează în media europeană, care este la fel de scăzută, respectiv 12% și 8%. Când sunt în străinătate, 43% dintre românii chestionați spun că ar prefera să voteze la ambasadă/consulat, spre deosebire de restul europenilor, care doar în proporție de 27% ar prefera acest spațiu pentru exercitarea votului, iar 32% ar prefera votul online, față de 42%, cât este media UE.

Europenii vor schimbarea regulilor de pe rețelele sociale în timpul campaniei

La alegerile parlamentare din 2014, doar 42% dintre europeni au mers la vot. Eurobarometrul publicat luni arată și ce anume i-ar „incita” pe europeni să se prezinte în număr mai mare la vot, constată comisia. 43% dintre subiecți cer mai multe informații cu privire la UE și la impactul structurii europene asupra propriei vieți, iar 31% și-ar dori mai mulți tineri la alegeri, sub procentul românilor intervievați. Și europenii sunt îngrijorați de atacurile cibernetice (61%), de influențarea votului (59%) și de manipularea datelor cu caracter personal pentru transmiterea direcționată a anumitor mesaje politice (67%). Pentru combaterea acestor amenințări, majoritatea covârșitoare a europenilor (între 74% și 81%) este de părere că trebuie o mai mare transparență a platformelor de comunicare socială, cu deconspirarea persoanelor care se află în spatele publicității online, și acces egal pentru toate partidele la aceste servicii. De asemenea, alegătorii europeni cer drept la replică pentru partide sau candidați pe platformele de comunicare socială și interzicerea campaniei și în online atunci când ea nu este permisă în mass-media tradițională.

Věra Jourová – comisar european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen – este de părere că sondajul „confirmă faptul că europenii știu că viitoarele alegeri vor fi diferite de alegerile de până acum” și că „așteaptă adoptarea unor măsuri care să garanteze alegeri corecte și sigure”. Ei așteaptă „mai multe informații despre UE și chipuri noi în politică”, mai spune Jourová. „Depunem eforturi pentru a combate manipularea ilegală a datelor, pentru a contracara dezinformarea și pentru a proteja modul în care se desfășoară alegerile”, spune comisarul european. Ea cere, însă, „implicarea deplină” a guvernelor UE și a tuturor partidelor politice. „Nu putem răspunde preocupărilor cetățenilor decât dacă acționăm împreună”, este îndemnul comisarului european.

Măsurile luate de Comisia Europeană

Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia Europeană a implementat un set de măsuri, prin care să se asigure că alegerile de anul viitor vor fi organizate liber, echitabil și sigur. Aceste măsuri privesc: înființarea de rețele de cooperare în materie electorală și asigurarea unei mai mari transparențe a materialelor publicitare cu caracter politic postate online, dar și a fondurilor folosite pentru acestea. De asemenea, Comisia Europeană propune crearea unei rețele de centre de competență în materie de securitate cibernetică. Comisia a lansat mai multe campanii, printre care campania EU Protects (UE împreună protejăm) și campania EU and Me, care se adresează generațiilor mai tinere. Înainte de alegeri, Comisia Europeană și Parlamentul European vor desfășura campanii de sensibilizare pentru mobilizarea la vot a cetățenilor. În ceea ce privește dezinformarea, comisia s-a implicat pentru ca principalele companii din domeniul tehnologiei să semneze codul de bune practici, care va contribui la asigurarea unei transparențe sporite cu privire la publicitatea politică sponsorizată online. De asemenea, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) finalizează în prezent un plan de acțiune comun, în vederea elaborării unui răspuns coordonat, la nivelul uniunii și al statelor membre, la amenințarea pe care o constituie dezinformarea. Acest plan de acțiune urmează să fie adoptat în următoarele săptămâni.

Toate aceste măsuri vin în completarea altor acțiuni întreprinse de comisie privind protecția datelor cu caracter personal, pentru a evita repetarea unor cazuri precum Cambridge Analytica, firma care a obținut datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook, pe care le-ar fi folosit pentru a înțelege psihologia și a le influența votul.