de Constantin Rudniţchi
Turneul de tenis Roland Garros, unul dintre cele patru de Mare Șlem, este sinonim cu zgura. A rămas singurul Grand Slam jucat pe această suprafață și, din acest motiv, este considerat de specialiști ca fiind cel mai dificil dintre marile turnee de tenis.
Roland Garros, sau Internaționalele Franței, cum se numește oficial, are o întreagă istorie. Prima ediție a avut loc în anul 1891, dar numai într-o variantă franceză, adică doar cu jucători locali. În 1897, s-a desfășurat primul turneu feminin, în anul 1912, s-a mutat pe zgură, iar în 1925, turneul a devenit internațional.
Astăzi, Roland Garros este o adevărată industrie. Turneul a produs anul trecut o cifră de afaceri de 230 de milioane de euro. Ea provine în proporție de 37% din drepturile de televiziune, 27% de la sponsori, 19% din evenimentele organizate cu ocazia turneului și 17% din vânzarea biletelor și a produselor de marketing. Trebuie spus că prețul biletelor oscilează între 10 și 230 de euro, un preț mediu este de 80 de euro, dar cererea de bilete este de patru ori mai mare decât oferta, astfel că a achiziționa un tichet de intrare este o adevărată aventură. Pe parcursul celor două săptămâni în care se desfășoară turneul sunt prezenți aproximativ 500.000 de spectatori. Sunt puține evenimente sportive care se bucură de o asemenea audiență.
Roland Garros este organizat de Federația Franceză de Tenis, iar turneul aduce 80% din veniturile anuale ale acestei federații, ceea ce înseamnă că bugetul federației franceze este de aproximativ 270 de milioane de euro. Pentru comparație, Federația Română de Tenis are un buget de 1 milion de euro.
Cu toate acestea, Roland Garros a fost tot mai des criticat, dacă nu chiar ironizat, din cauza lipsei de modernizare a infrastructurii. Turneul nu are, încă, măcar o arenă acoperită care să permită desfășurarea competiției indiferent de condițiile atmosferice (ploaie sau întuneric).
De altfel, în urmă cu doi ani, organizatorii s-au confruntat cu o adevărată revoltă a jucătorilor. Atunci, la Paris, a plouat câteva zile la rând, turneul a intrat în criză de timp, iar responsabilii au forțat desfășurarea meciurilor. Partidele s-au jucat chiar și atunci când ploua, zgura devenise mocirloasă, mingile erau grele, ceea ce a atras nemulțumiri din partea jucătorilor, obligați să joace în aceste condiții. De altfel, câteva nume grele au ieșit efectiv de pe teren fără a mai ține cont de avertismentele oficialilor turneului.
Nu mai departe de anul acesta, întreruperea meciului dintre Daria Kasatkina și Caroline Wozniacki, din cauza întunericului, a dat naștere unor adevărate negocieri între jucătoare și arbitrul principal, discuții desfășurate chiar pe teren, în fața publicului.
Cert este că arenele de la Roland Garros au nevoie de modernizare, proces care a și început și care are ceva din stilul românesc, în sensul că extinderea complexului sportiv a fost contestată ani de zile în instanță de Primăria Parisului. În fine, anul acesta, sentința instanței a ajuns să fie definitivă, în favoarea federației franceze. Șantierul a început. Are un buget de 340 de milioane de euro, este prevăzut să se încheie în anul 2020 și va include un acoperiș pentru terenul central Philippe Chatrier și un parcurs muzeal, ceea ce va însemna punerea în valoare a unui traseu care să includă fotografii, cărți și obiecte ce țin de istoria tenisului și a turneului. Construcția arenei principale este realizată de compania franceză Vinci, iar responsabilii federației franceze declarau recent că vor să învețe din greșelile altora, adică a organizatorilor turneului de la Madrid. Acolo, s-a construit un acoperiș al arenei principale, dar meciurile din timpul zilei sunt deranjate de umbra pe care acoperișul o lasă asupra terenului. Așadar, francezii se grăbesc încet și vor să arate că sunt atenți la detalii.
În orice caz, Roland Garros este deja o marcă de notorietate. Rata de cunoaștere în Franța este de 80% și cu siguranță și la nivel internațional turneul de la Paris este extrem de popular. El nu doar că și-a câștigat un loc în istorie, ci, mai important, are viitorul asigurat.
Premiile bat record după record. Anul acesta, 39 milioane euro
Premiile totale în bani acordate jucătorilor au ajuns anul acesta la 39.197.000 de euro, cu un plus de aproximativ 10% față de anul trecut. De altfel, premiile s-au dublat în ultimii șase ani, în 2012 fiind de numai 19 milioane de euro. Câștigătorii de la masculin și feminin primesc fiecare câte 2,2 milioane de euro, dar trebuie să vă gândiți și la impozitele (destul de mari, în Franța) care vor fi reținute.
Turneul de la Roland Garros continuă tendința începută în urmă cu câțiva ani de a crește mai rapid premiile oferite jucătorilor care pierd în primele tururi, tocmai pentru a-i ajuta pe cei considerați mai vulnerabili din punct de vedere financiar. Astfel, anul acesta, câștigurile brute, la feminin și masculin, pentru jucătorii care au pierdut în primul tur au fost de 40.000 de euro.
Tenisul feminin românesc traversează o perioadă fastă, având pe tabloul principal de la Roland Garros șase jucătoare: Simona Halep, Mihaela Buzărnescu, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Ana Bogdan și Alexandra Dulgheru (venită din calificări). Să adăugăm și participarea de la dublu a Irinei Bara și a Ralucăi Olaru și faptul că Monica Niculescu nu a putut juca fiind accidentată. La masculin, România a avut un singur reprezentant, la simplu, pe Marius Copil, Horia Tecău fiind accidentat. Cu șase jucătoare între primele 100 din clasamentul WTA, România este devansată doar de SUA (14 jucătoare) și Cehia (7 sportive). Pasionații de tenis ar trebui să savureze momentul!