Roluri inversate: pseudo-competiţia prezidenţială a „acoperit” problemele guvernării

24
6 minute de lectură

Noutăţile din zona guvernamentală, de la adoptarea moţiunii de cenzură şi până la instalarea cabinetului PNL, „bruiaseră” placida campanie electorală pentru primul tur al prezidenţialelor. După care rolurile s-au inversat: perioada de acomodare a noii echipe executive, cu multe noutăţi, cu surprize, cu teme serioase de discutat, a fost „acoperită” de furtuna din paharul cu apă al polemicilor premergătoare turului al 2-lea de scrutin pentru şefia statului.

Cum am mai spus şi ştia toată lumea, finalul finalei fusese perfect previzibil din clipa în care s-au aflat numele rămase în cursă după primul tur: victorie la scor pentru Klaus Iohannis în faţa Vioricăi Dăncilă. O pseudo-competiţie între doi candidaţi despre care perdanta, vrând să-şi atace rivalul, a spus adevărul: un „înalt ca bradul” şi-o „buturugă mică”, evident incapabilă să răstoarne „Carul Mare” sau… arbori falnici! În schimb, s-a aprins marea „controversă” legată de refuzul preşedintelui în exerciţiu de a purta un dialog electoral, în faţa camerelor de luat vederi, cu fosta prim-ministresă şi încă-şefă a partidului care-a supus în ultimii aproape 3 ani societatea românească şi statul unui asalt anti-democratic. Dăncilă şi consilierii săi nu şi-au dorit – de fapt – confruntarea, ştiau că, dacă ar fi avut loc, candidata PSD n-ar fi făcut faţă, dar au transformat solicitarea „dezbaterii” într-o temă de campanie, de atac la preşedinte, al cărui refuz l-au catalogat – tocmai ei, culmea culmilor! – drept… „nedemocratic”. Fireşte, decizia lui Iohannis a fost criticată şi de presa de propagandă a PSD, precum şi de alte voci mediatice care au considerat necesară întâlnirea faţă-n faţă a competitorilor. Totul – pe tonuri aspre, de la diverse variante de sentenţiozitate răspicată la tirade tunătoare şi la dezlănţuiri ţipate. Altor comentatori, mai calmi, atitudinea preşedintelui li s-a părut legitimă şi corectă.

Polemicile au ocupat prim-planul actualităţii publice până-n seara de marţi 19 noiembrie, care-a adus circul. Iohannis anunţase că va purta atunci, de la orele 19, o dezbatere electorală cu politologi, jurnalişti, formatori de opinie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, în faţa unei asistenţe preponderent studenţeşti, în organizarea Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. Ce soluţie de „bruiaj” au ales Dăncilă şi specialiştii în comunicare din jurul său?: o prestaţie paralelă! După ce ameninţase în repetate rânduri, direct sau prin interpuşi, că, deşi neinvitată, se va duce la BCU pentru a forţa mult-clamata „dezbatere democratică”, Dăncilă a chemat presa la Palatul Parlamentului, cu o oră mai devreme, la orele 18, şi, preluată de canalele radio şi de televiziune de ştiri, a făcut o lungă declaraţie acuzatoare la adresa lui Iohannis, reluând mecanic aceleaşi fraze rostite pe unde s-a aflat în campanie, în turnee prin ţară sau la televiziuni, apoi a răspuns încă o oră şi jumătate la întrebările ziariştilor, probabil sperând că, dintre cei doi finalişti ai prezidenţialelor, măcar unele posturi o vor prelua pe ea.

Bineînţeles că, la 7 seara, toate canalele au trecut la evenimentul electoral al lui Iohannis, lăsând-o pe Dăncilă să peroreze în gol, neauzită decât de cei din sala de la Casa Poporului. Din scrupul profesional sau, după caz, din solidaritate cu candidata PSD, posturile de televiziune au păstrat-o şi ea pe ecrane, în „ferestre” mai mici, respectiv mai mari, în vorbire mută, fără sonor, în timp ce naţia asista la foarte civilizata dezbatere electorală a lui Iohannis. Când la BCU s-a luat o pauză, unele canale au comutat înapoi la Parlament, oferind un eşantion dinspre finalul maratonului de răspunsuri la întrebările din sală, Dăncilă parând stângace ofensiva jurnaliştilor care-i solicitau să dea amănunte despre numeroasele acţiuni nedemocratice ale sale şi-ale comilitonilor. Scurt, în cele câteva minute în care candidata a putut profita de întreruperea de dincolo, după care iarăşi nu s-a mai auzit ce spunea, căci toată lumea urmărea partea a doua a manifestării preşedintelui. Şi, pentru ca ridicolul să fie complet, a mai răsărit o genială idee de contracarare a refuzului lui Iohannis: una dintre televiziuni, din iniţiativă proprie sau poate la sugestia echipei de campanie a candidatei PSD, a invitat-o pe Dăncilă în platou şi a pus-o să răspundă şi ea la întrebările puse lui Iohannis, după ce erau reluate răspunsurile aceluia!?! Nimeni dintre „strategii” unei asemenea „dezbateri” contrafăcute nu s-a gândit cât e de involuntar-comică, stratagema semănând cu cea folosită de spectatorii de pe stadioane care-şi vâră capetele în cadru în timp ce sportivii-vedete sunt intervievaţi în direct, ca să se vadă şi ei, anonimii din fundal, la televizor, de obicei făcându-le cu mâna, mândri nevoie mare, celor de-acasă, rudelor şi vecinilor, în ochii cărora să devină şi ei, pentru o clipă, „vedete”…

Plus comentariile care-au urmat, seara şi noaptea târziu, apoi a doua şi-a treia zi, ambele prestaţii electorale fiind întoarse pe toate feţele, cu scopul nobil de-a umple spaţiile de emisie până la finala din 24 noiembrie, cea cu deznodământul dinainte-ştiut.

Între timp, premierul Ludovic Orban şi membrii cabinetului său au tot scos la iveală, zi de zi, situaţia gravă pe care-au găsit-o în ministere, probleme economice şi bugetare, de management şi de comunicare sectorială, întârzieri şi „găuri”, o nenorocire lăţită şi ramificată până-n străfundurile aparatului administrativ. Noul guvern va trebui să găsească soluţii urgente, echilibrate de readucere a corabiei pe linia de plutire şi de relansare a economiei. Teme de discuţie amânate finalul bătăliei Cotroceni. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele