Roma-Varșovia, o rută cam întortocheată

Este posibilă o alianță eurosceptică între guvernele eurosceptice ale Italiei și Poloniei? Doar dacă aversiunea liderilor polonezi față de Bruxelles se va dovedi mai puternică decât aversiunea față de Rusia. Dar și atunci ar fi complicat.

68
10 minute de lectură

Miercurea trecută, vicepremierul italian şi ministru de interne, Matteo Salvini, considerat omul forte al guvernului de la Roma, s-a aflat într-o vizită la Varşovia. Întâlnirea a avut loc în contextul pregătirilor pentru alegerile europarlamentare de la sfârșitul lunii mai, în care grupurile eurosceptice speră să obțină un rezultat suficient de bun pentru a-și promova cu adevărat agenda de schimbare a bazelor Uniunii.

Reuniunea a avut loc la iniţiativa ministrului polonez de interne, Joachim Brudziński, care a afirmat că el şi vicepremierul italian au discutat despre migraţie şi securitatea graniţelor Uniunii Europene. În realitate însă, evenimentul a depășit cu mult cadrul consultărilor tehnice care se poartă de obicei între miniștrii de interne din statele membre, caracterul politic al vizitei fiind evident.
De altfel, chiar Salvini a spus că a discutat cu ministrul polonez inclusiv despre cooperarea dintre Polonia şi Italia privind făurirea unui nou continent, despre dorinţa ca Italia şi Polonia să-şi unească forţele pentru remodelarea Europei.

„Polonia şi Italia vor fi parte a unei noi primăveri a Europei, renaşterea valorilor europene”. Europa care se va constitui în iunie (după alegerile din luna mai pentru Parlamentul European) ne va conduce pe noi toţi, faţă de cea care există astăzi şi care este condusă de către birocraţi”, a declarat Salvini într-o conferinţă de presă cu ministrul polonez de interne.

Voia lui Steve Bannon

Un argument în plus în privința caracterului profund politic al vizitei îl constituie întâlnirea pe care Salvini a avut-o la Varșovia cu Jarosław Kaczynski, liderul partidului aflat la putere în Polonia, considerat adevăratul conducător al țării.
Formațiunea de extremă dreapta Liga și Partidul polonez Lege și Justiție, aflate la putere la Roma, respectiv Varșovia, au destule lucruri în comun: neîncrederea în instituțiile Uniunii Europene, respingerea virulentă a tuturor imigrațiilor și o abordare conservatoare a problemelor sociale.
Formațiunile ar dori, de asemenea, ca Uniunea Europeană să ofere mai multă suveranitate ţărilor membre şi să se amestece mai puţin în afacerile naţionale.
Roma se află de mai mult timp în căutare febrilă de aliați pentru alegerile europene din perioada 24-26 mai. În august, Matteo Salvini s-a întâlnit cu liderul conservator ungar Viktor Orban, iar în octombrie, cu lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen.
Coagularea la extremitatea dreaptă a spectrului politic european este și dorința exprimată de fostul Steve Bannon, controversatul strateg de campanie al lui Donald Trump. Steve Bannon a fondat publicația electronică ultraconservatoare Breitbart, considerată adeptă a teoriei supremației albe și acuzată în mai multe rânduri că ar fi distribuit informații din categoria „fake news”. Despre Bannon se spune că a inspirat campania extrem de virulentă a lui Donald Trump, bazată, la rându-i, pe știri false.
La începutul anului trecut, Bannon a renunțat la acțiunile deținute în Breitbart și, în vara lui 2018, a anunțat înființarea unei fundații la Bruxelles cu scopul de a coagula mișcările ultraconservatoare și eurosceptice, în perspectiva alegerilor europene din 2019.

Problema e Rusia…

Deși Liga și PiS sunt legate de un mare număr de convingeri comune, relația cu Rusia ar putea constitui un impediment major în stabilirea unei relații politice solide.
Salvini este un admirator declarat al lui Vladimir Putin și, din această perspectivă, nu a întâmpinat probleme atunci când a fost vorba să discute cu Marine Le Pen sau cu Viktor Orban, și ei parte a „clubului prietenilor Rusiei” din Uniunea Europeană.

Președintele Rusiei Vladimir Putin. Foto: Morris MacMatzen/Getty Images/Guliver.

Nu este și cazul guvernului de la Varșovia. PiS a venit la putere bazându-se pe mesaje virulent antiruse. Formațiunea a construit o adevărată teorie a conspirației în jurul accidentului de avion de la Smolensk, din primăvara anului 2010, în care și-a pierdut viața președintele de atunci al țării, Lech Kaczynski, fratele geamăn al actualului om forte de la Varșovia.
Președintele polonez se îndrepta atunci către evenimentele de comemorare a ofițerilor polonezi uciși de sovietici la Katyn, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un episod cu puternice semnificații în mentalul colectiv polonez.
În campania electorală din 2015, PiS a acuzat vehement guvernul liberal, aflat atunci la putere, de ascunderea unor dovezi care ar fi indicat implicarea Rusiei în prăbușirea avionului prezidențial polonez. De altfel, PiS a motivat multe dintre măsurile pe care le-a luat la guvernare tocmai prin necesitatea eliminării din structurile de stat și din sistemul de apărare și de justiție a persoanelor bănuite că ar servi interese dinspre Răsărit.
În toamna anului 2019, în Polonia urmează să aibă loc alegeri legislative, iar PiS se află într-o anumită pierdere de viteză, demonstrată de avansul opoziției în alegerile locale și regionale din anul trecut, când forțele liberale și aliații lor au câștigat practic toate marile orașe. PiS rămâne puternic în mediul rural și în urbanul mic, iar confruntarea se anunță echilibrată.
O alăturare cu prietenii declarați ai lui Vladimir Putin ar deveni un lucru extrem de stânjenitor pentru partidul de guvernământ polonez, în perspectiva alegerilor din toamnă, tocmai pentru că ar veni în contra narațiunii dezvoltate până acum. Dar, mai important, împotriva sentimentelor majorității. Polonezii sunt una dintre cele mai pro-europene națiuni, cu circa 72% dintre alegători care sprijină apartenența la Uniune.

O relație privilegiată cu SUA

Pe de altă parte, liderii polonezi se află într-o relație privilegiată cu exponenții conservatorismului american. Ei mizează pe aceasta în intenția de a obține instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, tocmai ca o asigurare împotriva pericolului rusesc.

(Photo by Jim Young/Getty Images)

În septembrie 2018, la Washington, președintele polonez Andrej Duda solicita acest avanpost american în țara sa, avansând și propunerea ca baza să se numească „Fort Trump” – o idee care, desigur, era menită a zgândări cunoscutul orgoliu al președintelui american.
Chiar dacă relația lui Steve Bannon cu Donald Trump s-a stricat, se pare, iremediabil, după ce fostul strateg a făcut cunoscute opiniei publice detalii incomode despre activitatea din Casa Albă, polonezilor le este dificil să arunce în aer proiectul de uniune lansat de strategul american, un om care menține relații extrem de importante în rândul conservatorilor americani.
Primirea lui Salvini poate fi interpretată și în această cheie și rămâne de văzut dacă, pentru partidul de guvernământ de la Varșovia, va prima aversiunea față de Rusia sau cea față de Bruxelles. Sau dacă, nu cumva, Varșovia va considera că a făcut destul doar deschizându-i ușa lui Salvini.
Salvini glumea, după întâlnirea cu Kaczinski, spunând că s-a înțeles cu liderul polonez „în proporție de 90 la sută”. Nu se știe însă ce greutate politică va avea restul de 10 la sută…

Un „front” deloc solidar

Frontul eurosceptic european nu este nici pe departe atât de unit precum s-ar crede sau precum și-ar putea imagina Steve Bannon. Este suficient să privim spre afilierile europene ale formațiunilor de această orientare.
În Parlamentul European, Liga face parte din Mișcarea pentru o Europă a Națiunilor și Libertății (ENF), alături de formațiunea condusă de Marine Le Pen în Franța (Adunarea Națională), de formațiunea flamandă Vlaams Belang, Partidul Libertății din Olanda al lui Geert Wilders, de Partidul Libertății din Austria, parte a coaliției de guvernare de la Viena, de formațiunea cehă SPD, condusă de controversatul Tomio Okamura. Tot aici, găsim extrema dreaptă din Polonia, teoretic un adversar al PiS.
Un alt grup politic din Parlamentul European, Alianța Europeană pentru Libertate și Democrație Directă (EFD2), cuprinde formațiuni precum Alternativa pentru Germania, Mișcarea 5 Stele, partener al Ligii în coaliția de la Roma, sau UKIP din Marea Britanie.
PiS face parte din Grupul European al Conservatorilor și Reformiștilor (ECR), dominat de conservatorii britanici. Supraviețuirea grupului este problematică după Brexit, astfel că liderii PiS au toate motivele să tatoneze o altă afiliere.

FIDESZ, formațiunea premierului ungar Viktor Orban, unul dintre corifeii mișcării eurosceptice, este membră PPE și nu dă semne că ar vrea să părăsească principalul grup politic din actualul Parlament European. Aceasta, chiar dacă FIDESZ s-a găsit izolată în PPE, atunci când Parlamentul European a votat, cu o largă majoritate, pentru recomandarea de activare a Articolului 7 din Tratatul European, din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernului de la Budapesta. Și nici în PPE nu se face simțită o voință majoră de a-i expulza pe unguri, chiar dacă s-au făcut auzite mai multe voci care au susținut ideea.

Macron, dușmanul comun

Până să găsească resursele necesare depășirii orgoliilor și constituirii unui front, euroscepticii măcar au descoperit un dușman comun de ultimă oră: președintele francez Emmanuel Macron.

Cetăţenii oneşti care protestează faţă de un preşedinte care guvernează împotriva propriului popor“,a declarat ministrul italian de interne, în timp ce partenerii săi de coaliție din Mișcarea 5 Stele au încurajat „Vestele galbene” să continue lupta. „O nouă Europă se naşte. Cea a «Vestelor galbene», cea a mişcărilor şi a democraţiei directe. Este o bătălie dură, pe care o putem duce împreună. Dar voi, „Vestele galbene”, să nu vă predaţi!”, a declarat liderul Mișcării, Luigi di Maio.

Atacuri și dinspre Varșovia: „Franţa este omul bolnav al Europei, trage în jos Europa, în timp ce Polonia este un punct luminos.
Atacul terorist de la Strasbourg arată că nu funcţionează ceva în Franţa; la fel, protestele din ultimele săptămâni, decizia preşedintelui Emmanuel Macron de retragere a reformelor… este trist. În acelaşi timp, i se dau lecţii Poloniei. Ceva nu merge. Mai întâi, trebuie făcută ordine în propria ţară”, a declarat ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, la postul de televiziune Polsat News.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele