România a deținut Președinția Consiliului UE, în perioada ianuarie-iunie, timp în care au fost finalizate 90 de dosare legislative în diverse domenii cum ar fi securitate, copyright, economie și societate digitală sau legate de condițiile de muncă pentru lucrătorii europeni.
Încă de la jumătatea mandatului său, respectiv în luna martie, România reușea să transmită Uniunii Europene încheierea negocierilor în dosare importante, cum ar fi setul de măsuri în vederea combaterii discriminării, finalizarea discuțiilor pe Directiva Gaze Naturale și Directiva Copyright.
În perioada mandatului au fost și alegerile europarlamentare, timp în care oficialii de la București au avut acțiuni pentru a reduce riscul dezinformării cu privire la acest subiect. Prioritară a fost și legislația copyright, în contextul implicațiile pe care le are asupra giganților internaționali în mediul online.
De asemenea, Președinția română a Consiliului UE a finalizat două dosare în domeniul economiei și societății digitale pentru Piața Unică Digitală și pentru dezvoltarea economică a Europei – Directiva privind datele deschise si reutilizarea informațiilor din sectorul public, Programul Europa Digitală.
A fost început și mandatul de negociere pentru dosarul privind centrele de competență în domeniul cyber, cât și progrese semnificative privind propunerea de regulament ePrivacy. Alte aspecte au inclus adoptarea propunerii de decizie privind WRC-19, precum și adoptarea documentului de viziune politică și strategică – Concluziile Consiliului privind viitorul Europei cu un grad ridicat de digitalizare după 2020.
România a reușit să finalizeze procesul de amendare a mandatului HWPCI, în contextul Deciziei și regulamentului Consiliului privind măsuri restrictive de combatere a atacurilor cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa statelor membre ale UE. Țara noastră a demarat discuții legate de inteligența artificial, mașinile conectate sau tehnologia 5G.
Rezultate importante au fost obținute în mandatul Președinției României la Consiliul UE și în domeniul securității. Astfel, șapte dosare au fost finalizate în acest domeniu.
Potrivit MAI, prioritățile identificate în cadrul secțiunii afaceri interne au vizat domenii precum consolidarea securității interne a UE, asigurarea unui management integrat al frontierelor externe, gestionarea eficientă și durabilă a migrației, asigurarea interoperabilității sistemelor informatice pe scară largă la nivelul Uniunii Europene, lupta împotriva terorismului, inclusiv prevenirea și combaterea radicalizării online.
Alte zone importante în care au fost finalizate dosare sau avansate negocierile în alte cazuri, în perioada președinției române la Consiliul UE, sunt:
– Măsuri de consolidare a Pieței Interne, cum ar fi Directiva privind dublul standard al produselor alimentare;
– Aprofundarea Pieței Unice, în baza unei abordări care a vizat menținerea integrității acesteia și a celor patru libertăți fundamentale aferente;
– Directiva privind transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere;
– Adoptarea de către Consiliul Afaceri Generale (CAG) a concluziilor privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere;
– Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă. Aceasta este importantă în îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru toți lucrătorii europeni și oferă protecție în fața contractelor nelegale;
– Finalizarea negocierilor asupra Directivei privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;
– Regulamentul privind promovarea transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online;
– Regulamentul privind siguranța generală a vehiculelor cu motor;
– Regulamentul privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi.
Președinția Consiliului UE a fost preluată de Finlanda. ■