România, buget de familie: Cheltuieli mari, investiții subfinanțate

Guvernul continuă să pună presiune pe cheltuielile bugetare. De la 1 iulie, mărește din nou pensiile, pentru a doua oară în acest an, iar întrebarea care se aude tot mai des este: există suficienți bani?

100
12 minute de lectură

Îngrijorarea că bugetul României nu va avea suficienți bani pentru a plăti salariile și pensiile prinde tot mai mult contur. Guvernul continuă să pună presiune pe cheltuielile bugetare. De la 1 iulie, mărește din nou pensiile, pentru a doua oară în acest an, iar întrebarea care se aude tot mai des este: există suficienți bani? Răspunsul este mai complicat. Dacă nu se va lovi de o criză, economia românească și, implicit, bugetul vor avea bani pentru a achita salariile și pensiile. În acest punct, lucrurile seamănă cu situația Greciei, acolo unde, până la criză, salariile bugetare au crescut spectaculos, iar pensiile au ajuns să nu mai fie doar una pe lună, ci s-a inventat a 13-a sau chiar a 14-a pensie. A venit criza și a temperat elanul populist al politicienilor greci.

Marile dileme bugetare ar trebui introduse corect în ecuație și ele sună în felul următor: alocările bugetare tot mai mari pentru salarii și pensii afectează investițiile publice și, implicit, dezvoltarea economiei? Există o alocare bugetară optimă, între cheltuielile curente și cele de dezvoltare? Complicate întrebări și complicate răspunsuri.

Asistența socială, cel mai mare capitol de cheltuieli de la buget

Situația bugetului, după primele cinci luni ale acestui an, ne oferă câteva repere. Cei mai mulți bani se duc către asistența socială, 36,6% din veniturile bugetare totale (83% din suma planificată pentru primul semestru din 2018), procentaj care se plasează în marja anilor 2016-2017, atunci când ponderea cheltuielilor cu asistența socială s-a aflat între 35,7% (primul trimestru din 2016) și 41,3% (primele două luni din 2017), însă peste nivelul atins în anul 2008.

Din suma totală a cheltuielilor cu asistența socială, de 40,5 miliarde de lei, cheltuielile cu pensiile incluse în bugetul de asigurări sociale sunt de numai aproximativ 25 de miliarde de lei, diferența de 15 miliarde de lei reprezentând alocările pentru pensiile speciale și pentru ajutoarele sociale plătite de administrațiile locale.

În ceea ce privește încasările din contribuțiile de asigurări sociale pentru pensie, acestea au atins, pe primele cinci luni ale anului, un total de 23,1 miliarde de lei, ceea ce a avut ca efect reducerea subvențiilor de la bugetul de stat la numai 2,3 miliarde de lei în 2018, comparativ cu 5,7 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.

Majorările de la 1 iulie anulează scăderea deficitului fondului de pensii

Totuși, majorarea punctului de pensie cu 10%, începând cu luna iulie a.c., și majorarea pensiei minime de la 520 de lei la 640 de lei va avea un impact de cel puțin 3 miliarde de lei anul acesta, fapt ce va duce la majorarea subvenției la nivele comparabile cu anul trecut. Adică evoluțiile pozitive în materie de scădere a deficitului fondului de pensii se vor pierde ca urmare a măsurilor guvernamentale.

În plus, trebuie remarcată creșterea contribuțiilor încasate la bugetul de asigurări sociale prin reducerea transferurilor către Pilonul II de pensii administrat privat, având ca efect redistribuirea resurselor actualilor salariați către „politica de solidaritate a Guvernului”.

Prognozata creștere a punctului de pensie la 1.775 de lei va necesita venituri suplimentare din contribuții de aproximativ 38 de miliarde de lei, ceea ce va necesita o creștere a masei anuale a veniturilor impozabile cu 152-160 de miliarde de lei față de anul acesta. Un obiectiv dificil de atins dacă avem în vedere că, la nivel bugetar, măsurile de creștere a salariilor vor fi subordonate legii de salarizare unitară, iar creșterile din sectorul privat vor fi influențate de încetinirea creșterii economice, dar și de evoluțiile de pe piața muncii.

O treime din veniturile bugetare se duc pe salarii

A doua componentă importantă a cheltuielilor curente este reprezentată de cheltuielile cu personalul, care au crescut cu 22,3% (plus 6,1 miliarde de lei) față de 2017. Cheltuielile cu salariile bugetare reprezintă 30,3% din veniturile totale în primele cinci luni ale anului și, respectiv, 83% din cheltuielile planificate pe primul semestru din anul 2018. Comparativ, pentru aceeași perioadă a anilor trecuți, ponderea cheltuielilor cu personalul în venituri a fost de 20,4% în 2008, 32,2% în 2009, 22,5% în 2015 și 27,9% în 2017. Ceea ce ne arată că eforturile de consolidare bugetară care au urmat crizei au fost risipite în ultimii ani. Și, mai grav, fără ca acest proces de creștere a cheltuielilor să producă și o modernizare vizibilă a aparatului administrativ.

Cheltuielile totale ale bugetului consolidat au fost de 119 miliarde de lei, cu 18,4 % mai mult în comparație cu anul trecut. Raportat la veniturile bugetare, cheltuielile reprezintă 107,3% pe primele cinci luni ale acestui an, față de numai 102% în 2017, aproape egale cu procentajul din anul 2008, 108% în 2013 și 93% în 2015. Ceea ce ne arată fluctuațiile destul de mari de la an la an.

Cheltuielile curente au crescut cu 15,2% față de aceeași perioadă de anul trecut, în timp ce cheltuielile de capital au crescut cu 102,6% (dar reprezintă sub 5% din totalul cheltuielilor). Cheltuielile aferente Fondului Național de Sănătate (servicii medicale și medicamente) sunt de 11,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 48% din suma alocată pentru primul semestru din 2018 pentru cheltuieli cu bunuri si servicii.

Cheltuielile aferente fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 s-au majorat cu 1,27 miliarde de lei (27,3%), cu un grad de realizare față de cel planificat de 39,3% (minus 9,9 miliarde lei), ceea ce arată că ajustarea cheltuielilor la venituri s-a realizat în dauna atragerii de fonduri europene și, în ultimă instanță, pe seama investițiilor (există surse care afirmă că proiecte majore de investiții au fost finanțate cu mai puțin de 9% din suma planificată).

Cresc investițiile pe baza înzestrării armatei

Cheltuielile de capital au înregistrat o creștere substanțială de 2,9 miliarde de lei, dar creșterea este obținută în totalitate pe seama plăților în contul contractelor de înzestrare a armatei. Se poate estima că, de fapt, cheltuielile de capital se situează la numai 37-40% din cele planificate de 7,5 miliarde de lei. Așadar, rezultă o economie de aproximativ 4 miliarde de lei, utilizată la controlul deficitului bugetar.

Formarea brută de capital fix participă, în primul trimestru al anului, la formarea produsului intern brut (PIB) cu 17,3%, în timp ce, anul trecut, contribuția era de 22,6%. O scădere, din nou, îngrijorătoare. Marea problemă a României este dată atât de formarea brută de capital, cât și de ponderea redusă a investițiilor noi. De altfel, investițiile greenfield au o pondere nesemnificativă, de câteva zeci de milioane anual, în totalul investițiilor străine.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut, în primele cinci luni ale anului, cu 34,9% (1,4 miliarde de lei) și reprezintă 69,4% din suma alocată inițial pentru această cheltuială pe primul semestru al anului 2018. Creșterea ratelor dobânzii la datoria publica va avea efecte în viitor, având în vedere faptul că Ministerul Finanțelor a încercat să împrumute 28,2 miliarde de lei pe diferite maturități cu un cupon în intervalul cuprins între 1,35% și 5,85% pe an și a obținut numai 18,4 miliarde lei cu randamente cuprinse între 2,38% și 5,38% pe an.

Soldul operațional al bugetului consolidat (diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului consolidat fără cele aferente fondurilor europene, de capital și operațiunilor financiare) este de 3,3 miliarde de lei (5,1% din venituri) în comparație cu 5 miliarde de lei (7,8% din veniturile aferente), în aceeași perioadă a anului trecut. Practic, soldul operațional al bugetului reprezintă resursele financiare disponibile pentru investiții, rambursarea datoriilor și plata dobânzilor, iar datele bugetare ale acestui an ne arată o scădere a acestor sume.

În fața avalanșei de cheltuieli, deficitul bugetului consolidat a ajuns la 8,1 miliarde de lei, cu 5,97 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, și reprezintă 45% din ținta planificată pentru prima jumătate a anului 2018. De asemenea, pentru a avea o imagine mai clară a evoluției deficitului bugetar, în ultimii ani, trebuie spus că deficitul pe primele cinci luni ale acestui an reprezintă 80% din deficitul total înregistrat în anul 2015.

Totodată, luna mai a adus, pentru prima dată în acest an, un deficit lunar mai mic decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, respectiv 2,09 miliarde de lei, în comparație cu 3,57 miliarde de lei.

În concluzie, majorarea semnificativă a deficitul este determinată de o creștere mai rapidă a cheltuielilor bugetului (plus 18,4%) față de creșterea veniturilor (plus 12,7%). Adică „marea familie” numită România cheltuiește mai mult și mai repede decât produce.

O creștere economică record care nu se vede în veniturile bugetului

Veniturile bugetare au suscitat, de-a lungul timpului, vii dezbateri și analize. Totul în încercarea de a înțelege motivele pentru care România s-a aflat constant printre economiile europene cu cele mai mici procentaje ale veniturilor bugetare din PIB. Au fost găsite o serie de explicații precum ineficiența sistemului administrativ, evaziunea fiscală sau nivelul redus al cotei unice. Cert este că România are o problemă cu nivelul veniturilor bugetare. De exemplu, veniturile bugetare ale Irlandei ajung la 24-25% din PIB, mai puțin chiar decât România, însă acestea sunt compensate de o bună gestiune bugetară care duce la excedente bugetare de 0,2-0,7% din PIB.

Ce s-a întâmplat în România în primele cinci luni ale anului cu veniturile bugetare? Au înregistrat un total de 100,8 miliarde de lei, în creștere cu 12,5 miliarde de lei în comparație cu anul trecut. Veniturile planificate pentru primele două trimestre ale anului sunt de 136,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un grad de realizare de 84,1% după primele cinci luni. Se poate estima, pe baza modelului anilor trecuți, un grad de realizare a veniturilor de aproximativ 98,9% pentru prima parte a anului 2018.

Paradox: o creștere bazată pe consum care nu produce taxe pe consum

Principalul punct critic este creșterea veniturilor fiscale cu numai 0,5% față de anul trecut (ponderea în veniturile totale s-a redus de la 59,2% în 2017 la 52,8% în 2018), deci o scădere de aproximativ 6%, în condițiile unei creșteri economice semnificative.

Veniturile din impozite directe, legate de salarii, profit și câștiguri de capital, sunt cu 9,5% mai mici decât anul trecut, în special din cauza scăderii veniturilor din impozitele pe salarii (19,7% în comparație cu anul trecut) care contabilizează, în cea mai mare parte, reducerea ratei de impozitare a veniturilor de la 16% la 10%.

În plus, în contextul unei creșteri economice estimate la peste 4%, veniturile din impozitul pe profit au crescut cu numai 1,1%, cel mai probabil fiind afectate de creșterea agresivă a salariilor în sectorul public și de majorarea insolvențelor cu 12 procente în comparație cu anul trecut.

Evoluția impozitelor indirecte este ceva mai bună, dat fiind faptul că au crescut cu 5,9% față de anul trecut, cu un suport puternic oferit de veniturile din accize (plus 13,7%) și alte taxe pe bunuri și servicii (plus 10,5%). Veniturile din TVA sunt încă sub parametri, deși reprezintă aproximativ 60% din încasările din taxe indirecte. Creșterea încasărilor din TVA cu numai 4% nu acoperă nici măcar rata inflației, aflată la un nivel de 5,4%, fără să mai luăm în calcul și creșterea PIB, ceea ce pune în evidență un paradox: o creștere bazată pe consum (80% din creșterea PIB este dată de consum) care nu produce taxe pe consum.

Veniturile din taxele de proprietate s-au majorat cu 6% față de anul trecut, furnizând un ușor suport bugetelor locale afectate de diminuarea ratei de impozitare a veniturilor.

Creșteri mari de venituri la capitolul contribuții sociale

Cea mai importantă creștere a încasărilor bugetare este la capitolul contribuții sociale (reprezintă 34,7% din veniturile totale), cu 35,5% și, respectiv, 10 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Creșterea se datorează în parte măririi salariilor unor categorii de bugetari și, pe de altă parte, transferului contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, coroborat cu reducerea transferurilor către fondurile de pensii private obligatorii.

Veniturile obținute în contul fondurilor europene, în sumă de 5,95 miliarde de lei, au crescut cu 26,9%. Cel mai mare semn de întrebare legat de aceste venituri este dat de validitatea lor, dat fiind faptul că în balanța de plăți publicată de Banca Națională a României nu se regăsesc veniturile de peste 1 miliard de euro.

Conform planificării bugetare, veniturile de pe primele două trimestre ar trebui să reprezinte 15,1% din PIB, în timp ce realizările sunt de 11,9% din PIB după cinci luni.

Dincolo de cifre, situația bugetară arată două puncte sensibile. Pe de o parte, veniturile bugetare nu au crescut pe măsura creșterii economice. Pe de altă parte, guvernele au crescut cheltuielile până la limita deficitului bugetar maxim. Acum, într-un moment în care traiectoriile se schimbă în economia mondială, tensiunea bugetară din România s-ar putea să nu prevestească vremuri prea bune.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele