Cine mai poate ține sub control guvernul de la București? Este clar. Doar agențiile de rating, iar „balul” a fost deschis de Standard&Poor’s. După ce nimeni nu a putut să convingă Guvernul Dăncilă că face o mare greșeală prin adoptarea Ordonanței 114 din 2018, nici Banca Națională, nici reprezentanții mediului de afaceri, nici opoziția politică, a venit rândul agenției S&P să ia măsuri.

Iminenta retrogradare a perspectivei ratingului suveran i-a convins pe reprezentanții puterii politice de la București să facă un pas în spate. Ceea ce ne arată că o fărâmă de responsabilitate mai există chiar și la guvern. Dar ar putea fi prea târziu.

Decizia agenției de rating Standard&Poor’s era așteptată la începutul lunii martie și toate sursele indicau o retrogradare, prin faptul că perspectiva urma să fie modificată de la stabilă la negativă. Mai mult, pe diverse canale ale media online a fost anunțată retrogradarea inevitabilă a perspectivei de rating. Iar Cristian Socol, un fel de economist „de casă” al PSD, anunța într-un limbaj complicat și într-o logică strâmbă iminenta modificare a ratingului. Doar că Socol insinua că agenția S&P se grăbește și se întreba retoric: „Cine va plăti daunele aduse economiei românești?”.

Guvernul a obținut o amânare. Mai există mici speranțe

În tot acest timp, guvernul a lucrat și a obținut o amânare a deciziei. Mai exact, agenția S&P a anunțat că a amânat cu două săptămâni decizia privind ratingul de țară al României privind riscul de credit.
Ce s-a întâmplat, de fapt? Ministerul Finanțelor Publice a avut ideea de a face apel la decizia de înrăutățire a ratingului. Este o formulă neobișnuită, care nu a mai fost utilizată de instituțiile publice românești, dar care face parte din procedurile agreate de agenție. Ca atare, Standard & Poor’s a acceptat să publice decizia peste două săptămâni. Desigur, amânarea nu a fost făcută doar „pe vorbe”. Ea a fost însoțită de o scrisoare a ministrului finanțelor, în care se angaja că se vor modifica mai multe prevederi ale ordonanței.

Ce se poate schimba în următoarele 14 zile?

Prevederile Ordonanței 114 și intrarea în vigoare a bugetului de stat. Guvernul Dăncilă speră ca modificarea unor prevederi ale Ordonanței 114 și clarificarea situației bugetului să îi convingă pe analiștii agenției specializate să nu opereze o scădere a perspectivei ratingului României.
Situația Ordonanței 114 este, însă, complet neclară. Au loc întâlniri și dezbateri pe marginea prevederilor ordonanței, în timp ce proiectul de lege privind aprobarea actului normativ a fost adoptat tacit de Senat. În același timp, oficiali guvernamentali declară că ordonanța nu are un impact atât de mare în economie și ca urmare va rămâne nemodificată.

PSD-ALDE vor să ducă publicul pe o pistă greșită

Așa cum ne-au obișnuit, politicienii PSD-ALDE dau vina pentru situația creată pe opoziție sau, mai exact, pe trimiterea legii bugetului de stat la Curtea Constituțională de către președintele României, Klaus Iohannis. Este o pistă falsă. Pe de o parte, pentru că nimeni nu a împiedicat guvernul să prezinte bugetul la timp, adică în toamna anului trecut. Pe de altă parte, ar trebui să privim cu atenție argumentele președintelui referitoare la trimiterea legii bugetului la Curtea Constituțională și vom vedea că ele sunt extrem de solide. Observațiile Președinției se referă la încălcarea tratatelor fiscale sau la anihilarea rolului Consiliului Fiscal. Deci, sunt argumente solide care au justificat avizul de constituționalitate.

Șansele ca scăderea perspectivei ratingului să aibă loc sunt mari. Iar dovada o găsim chiar în comunicatul agenției S&P.

Se afirmă că „eficiența instituțională rămâne slabă, iar creșterea notabilă a deficitului fiscal și a deficitelor externe va reduce din rezervele fiscale și va face economia României tot mai vulnerabilă”. Probabil, bugetul va deveni operațional, poate se vor aduce și unele modificări ale Ordonanței 114, dar problemele economice fundamentale vor rămâne.
O agenție de rating atentă la evoluțiile politice și la respectarea statului de drept Standard&Poor’s este intransigentă cu guvernul României. Anul trecut, de exemplu, la sfârșitul lunii august, agenția atrăgea atenția, într-un comunicat, că situația economiei românești nu este deloc dintre cele mai bune.

Deficitele sunt mari, politica fiscală este prociclică, economia încetinește, iar dezechilibrele se accentuează. Nu era, însă, doar atât. S&P făcea în comunicat și o serie de afirmații legate de situația politică și despre interferențele politice asupra instituțiilor publice. Referirea era evidentă la justiție și la statul de drept. Ceea ce ne arată că abordarea agenției este mai largă, nu doar strict legată de indicatorii economici.

Pentru România, o scădere a ratingului ar complica mult situația.

Deocamdată, este vorba doar despre o modificare a perspectivei, de la stabilă la negativă. Acest lucru înseamnă că în șase luni guvernul va trebui să rezolve problemele semnalate de analiștii agenției de rating. Dacă nu va reuși, se va lua decizia retrogradării într-o clasă de rating inferioară.

Numai că România se află într-o zonă periculoasă. O scădere a ratingului va însemna trecerea de la categoria „recomandat pentru investiții” la cea numită „junk”, adică „nerecomandat pentru investiții”. Pentru o țară care are nevoie ca de aer, anul acesta, de împrumuturi masive, respectiv de 70 de miliarde de lei, ratingul de țară este esențial. Pentru atragerea de investitori care să cumpere datoria României și pentru costurile de împrumut. De aceea, deciziile agențiilor de rating pentru România sunt esențiale.

Ce urmează după S&P?

Dincolo de acest moment, necazurile nu se vor opri aici. S&P a fost doar prima agenție de rating care ia în calcul retrogradarea României. Vor urma, probabil, și celelalte agenții importante, precum Moody’s sau Fitch.
Ele văd ceea ce guvernul refuză adeseori să recunoască. Indiferent de declarațiile date pe plan intern, realitatea economiei românești este sesizată de observatorii externi. Este vizibil faptul că există o diferență semnificativă între prognoza de creștere economică a guvernului și cea a Comisiei Europene, este clar că guvernul ignoră tratatele fiscale europene prin faptul că deficitul structural este mult peste ținta asumată sau că proiectul de buget a fost prezentat cu mare întârziere.
De asemenea, se observă cu ușurință că se încearcă schimbarea statutului Băncii Naționale și interferența în politica monetară fără consultarea și avizul Băncii Centrale Europene. Mai mult, sunt foarte clare deficitele: bugetar, de balanță comercială și de cont curent, care apasă asupra economiei. Miniștrii nu scot o vorbă, în România, despre aceste dezechilibre, dar ele sunt vizibile și luate în calcul de către agențiile de rating și analiștii independenți.

Finanțarea depinde de băncile locale și de piețele internaționale. Deci, de rating

Trebuie spus că o scădere a ratingului suveran ar reprezenta o problemă majoră pentru România. Ratingul „nerecomandat pentru investiții” va duce la o scădere a credibilității statului român, o creștere a costului de finanțare și chiar o reticență a investitorilor privați în a-și plasa fondurile în titlurile de datorie ale României. Este o temă serioasă. Să nu uităm că băncile locale au deja cel mai înalt nivel de expunere din Uniunea Europeană față de statul român. Vrând-nevrând, o scădere a ratingului suveran îi va obliga pe managerii băncilor să își echilibreze portofoliul de titluri de stat românești.
Primele două luni ale acestui an au arătat că Ministerul Finanțelor nu poate miza pe împrumuturile de la populație. Sumele atrase sunt modeste, iar repetarea împrumuturilor nu oferă nicio garanție că succesul va fi mai mare.

În materie de finanțare, România depinde de băncile locale și de investitorii internaționali. Iar aceștia, la rândul lor, sunt influențați de ratingul suveran. Acestea sunt regulile jocului pe piețele financiare și oricât ar vrea să le ignore sau să le schimbe, Guvernul Dăncilă nu va putea. România este prinsă în „capcana ratingului” și, într-un fel sau altul, este „cu spatele la zid”. Următoarea săptămână și apoi următoarele șase luni sunt decisive pentru evoluția viitoare a economiei românești.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele