România: Inflația se întoarce

3 minute de lectură

Ciprian Dascălu, economist-șef, ING Bank România

Indicele prețurilor de consum pentru luna februarie a înregistrat o creștere de 3,8% față de anul precedent, semnificativ peste pragul de 3,45% indicat de analiștii economici citați de Bloomberg, dar în conformitate cu estimările pe care le-am făcut anterior. Inflația de bază a crescut cu 0,2 puncte procentuale, până la 2,7% în perioada similară cu cea prognozată. O depreciere medie lunară de 0,9% a leului românesc s-a transferat în prețurile de consum, în luna februarie, înregistrându-se astfel un impact direct al creșterii prețurilor la benzină și la facturile de telefon în indicele prețurilor consum.

Creșterea prețului combustibililor a fost determinată de prețurile ridicate ale petrolului, în timp ce facturile la serviciile de telefonie au fost afectate de creșterea taxelor. Prețurile pentru țigări au continuat să crească, firmele din domeniu transferând treptat către consumator majorarea accizelor de la 1 ianuarie.

Inflația anuală a prețurilor produselor alimentare a crescut semnificativ deasupra modelului istoric, ajungând la 4,5% în februarie, de la 3,8% în ianuarie.

Inflația anuală a prețurilor produselor nealimentare a crescut de la 3,3% în ianuarie la 3,7% în februarie, în timp ce prețurile pentru servicii au crescut cu 3,1% în februarie, față de 2,7% în luna precedentă.

Cele mai recente prognoze ale Băncii Naționale a României avansează o inflație de 3,0% pentru sfârșitul lunii martie, precum și pentru sfârșitul anului. Ne așteptăm ca banca centrală să-și revizuiască prognoza pentru sfârșitul anului către estimarea noastră de 3,8%. Echilibrul păstrat de BNR între atingerea obiectivului de inflație fără a afecta situația competitivității externe nu s-a derulat în parametri optimi în 2018. Inflația s-a mutat în banda de variație ajutată de evoluția prețului petrolului, dar contul curent a ajuns la un deficit de 4,7% din PIB, depășind nivelul de echilibru pe termen mediu, setat la 4%.

Presiunile inflaționiste care persistă, încetinirea creșterii economice și flexibilitatea politicilor BNR asupra ratelor dobânzilor limitată încă de taxa asupra activelor bancare legată de ROBOR (care urmează să fie însă modificată) adâncesc dilema băncii centrale cu privire la măsurile ce ar trebui aplicate. Este probabil ca BNR să accepte un leu mai slab și o inflație mai mare pe termen scurt, care să iasă din intervalul stabilit de țintire a inflației, poate chiar și cu prețul credibilității sale, atâta timp cât vulnerabilitățile legate de leu cresc. În perspectivă, vedem riscuri asimetrice pentru leul, iar șansele unei ajustări mai abrupte sunt în creștere.

Ne așteptăm ca BNR să mențină rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pentru acest an, cu condiția ca unele modificări rezonabile cu privire la taxa asupra activelor bancare să fie adoptate. Este posibil ca ratele de piață să rămână semnificativ mai mari pentru a descuraja o eventuală poziționare împotriva leului. Este foarte probabil ca actualul Consiliu al BNR să evite luarea deciziilor nepopulare pentru restul mandatului său și este, de asemenea, puțin probabil ca noul Consiliu, care va prelua conducerea BNR în octombrie, să schimbe ceva la ultima întâlnire a sa, din 6 noiembrie a.c. Există și posibilitatea ca noul Consiliu să fie mai deschis în a explora măsuri de politică monetară și valutară neconvenționale care să sprijine creșterea pe anumite segmente economice, Ungaria fiind citată drept studiu de caz. Din cauza profilului complet diferit al contului curent (prin comparație cu Ungaria), este posibil ca poziția aleasă „să ardă” rezervele valutare.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele