România intră și ea în hora dublului standard

20
6 minute de lectură

Dublul standard este o temă care a apărut recent la nivelul instituțiilor europene. Comisia Europeană a luat în serios sentimentul pe care unii consumatori europeni îl aveau că pentru mărci identice gusturile sunt diferite în funcție de țara în care se consumă.

Foto: Getty Images / Guliver

Fenomenul a fost reclamat în special de statele din fostul bloc socialist. Adică, Slovacia, Cehia, Ungaria sau Polonia au fost cele mai vehemente state față de această temă. Drept urmare, Comisia Europeană a alocat un milion de euro, în septembrie 2017, pentru realizarea unui studiu. Metodologia a fost prezentată în aprilie 2018 și a fost apoi pusă în aplicare în 19 țări. Rezultatele studiului au fost prezentate la jumătatea acestui an.

Trebuie să remarcăm cel puțin două lucruri. Uniunea Europeană, în stilul deja cunoscut, nu lucrează „după ureche”, ci pe bază de studii. Al doilea aspect, procesul de cercetare este destul de laborios, perioada în care se obțin rezultatele fiind destul de îndelungată.

Un studiu cu interpretări diferite

Au trecut aproape doi ani până când primele rezultate au apărut. Iar ele au fost interpretate destul de diferit. Studiul a arătat că, într-adevăr, există diferențe de rețete între state, pentru aceeași marcă. Pentru unii a fost dovada supremă că dublul standard există. Pentru alții, rezultatele nu au fost convingătoare, cu atât mai mult cu cât producătorii au oferit și explicații asupra acestei situații.

România nu a fost în primul val al studiului. Motivul nu este clar, dar în niciun caz nu ține de faptul că România a deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a acestui an, așa cum a declarat actualul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu. Mai degrabă, pare a fi vorba de o lipsă de pregătire a autorităților române.

Cert este că, recent, ANPC a publicat rezultatele cercetării privind „Consolidarea aplicării legislației privind siguranța alimentelor în Uniunea Europeană”. Nu este clar dacă studiul a fost realizat cu finanțare europeană sau dacă face parte din cercetarea de la nivel european, dar Paul Anghel, director general ANPC, a declarat că rezultatele vor fi transmise Comisiei Europene.

România prezintă și o cercetare. Mai bine mai târziu decât niciodată

Sunt rezultatele studiului ANPC relevante? Este greu de spus. La fel ca în cazul european. Adică, și așa, și așa. Studiul din România a testat 79 de produse, din care 18 au avut un conținut diferit în ceea ce privește compoziția, ingredientele și parametrii privind declarația nutrițională.

O precizare despre metodologia studiului: s-a realizat prin compararea etichetelor. Deci, nu ne aflăm încă în faza în care au avut loc și analize de laborator.

Nici la nivel european, produsele nu au fost analizate în laborator, nici gustate de către persoane instruite ca evaluatori senzoriali. Nu au fost utilizate pentru compararea aceluiași produs în mai multe state membre decât informațiile furnizate pe etichetele produselor – declarația nutrițională și lista de ingrediente – și pe partea din față a ambalajului.

Comisia Europeană și Parlamentul European au alocat resurse financiare pentru a dezvolta capacitatea de testare a produselor, pentru a examina motivele economice care stau la baza diferențelor dintre produse și de a identifica eventualele strategii potențial înșelătoare pentru consumatori. Să remarcăm abordarea profesionistă a instituțiilor europene, spre deosebire de state, inclusiv România, în care tema dublului standard a fost intens exploatată politic.

În România, guvernarea PSD-ALDE a folosit subiectul pentru a convinge electoratul că „Vestul pragmatic” distribuie în România produse mult diferite din punct de vedere calitativ. De aici, până la acuzația voalată sau directă că „Vestul cel rău” ne otrăvește consumatorii nu a mai fost decât un pas.

Concret, studiul realizat de ANPC arată că există 12 produse pentru care apar diferențe față de piețele occidentale. Printre respectivele produse se află băuturi răcoritoare, ciocolată, praf de budincă, iaurt, batoane file de pește, supă care se poate prepara instant și gem de căpșuni.

Desigur, produsele prezentate în studiu pot fi găsite pe site-ul instituției publice. Diferențele care există între produsele din România și cele din restul Europei sunt date de un conținut diferit de suc concentrat între piețe, de proporția de alune prezente în ciocolată, de procentul de calciu prezent în iaurt, de conținutul de proteine șamd. Trebuie spus că diferențele nu sunt foarte mari, dar ele există.

Producătorii explică dublul standard prin gusturile consumatorilor

Există și o serie de explicații pe care le oferă producătorii. Astfel, companiile afirmă că pentru rețetele diferite pe care le aplică pe diverse piețe ale Europei există studii făcute asupra gusturilor consumatorilor pe care se bazează rețetele promovate pe diverse piețe.

O companie de băuturi răcoritoare a explicat că în cazul unui produs folosește șase tipuri de rețete în întreaga Europă. Acest lucru înseamnă un conținut diferit de suc concentrat sau de ingrediente. Atenție, însă, toate aceste rețete diferite sunt utilizate respectând legislația națională și cea europeană. Desigur, este vorba și despre miza economică a fiecărei piețe.

Foto: Getty Images / Guliver

Uniunea Europeană are, fără îndoială, o legislație solidă în materie de protecția consumatorilor. Anul trecut, Comisia Europeană a promovat un pachet legislativ numit   „Noi avantaje pentru consumatori”, care își propune să îmbunătățească respectarea legislației. În același timp, anul acesta, a fost convenită între Parlament și Consiliul European o directivă privind practicile comerciale neloiale referitoare la produsele cu un dublu standard de calitate.

În directivă se specifică faptul că „practica de a comercializa un produs într-un stat membru ca fiind identic cu un produs comercializat în alte state membre, în ciuda faptului că produsul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, poate constitui o practică comercială înșelătoare în urma unei evaluări de la caz la caz, cu excepția cazului în care diferențele sunt justificate de factori legitimi și obiectivi”. Noile norme vor fi adoptate formal până la sfârșitul anului.

Uniunea Europeană este pe cale să rezolve tema dublului standard în mod pragmatic, prin legislație. Desigur, și statele membre pot să completeze legislația europeană. Dacă viitoarea directivă va fi sau nu ambiguă rămâne de văzut. Cert este că UE a răspuns sensibilităților cetățenilor și a inițiat schimbări ale legislației. Fără prea multe interpretări politice și regionale care să pună și mai mult „paie pe foc” diferențelor de vederi din interiorul Europei. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele