România, locul 2 în UE la rata de deprivare materială gravă

16,8% dintre româniau înregistrat în 2018 lipsuri materiale semnificative, aflându-se spre exemplu în imposibilitatea de a-și plăti facturile la timp ori de a-și permite să aibă locuința încălzită într-un mod adecvat.

16

În 2018, 6,2% din populație sau aproximativ 31 de milioane de persoane din Uniunea Europeană (UE) au înregistrat lipsuri materiale semnificative, conform Eurostat. Cei care sunt incluși în această categorie (lipsuri materiale semnificative sau altfel spus deprivare materială gravă) nu au putut să își permită cel puțin patru dintre următoarele lucruri, care sunt considerate de majoritatea oamenilor ca fiind de dorit sau necesare pentru a duce o viață normală: să-și plătească facturile la timp; să-și permită să aibă locuința încălzită într-un mod adecvat (care să nu îi facă să sufere de frig); să nu se se confrunte cu cheltuieli neprevăzute; să consume carne (sau pește sau echivalentul vegetarian) în mod regulat; să-și permită o vacanță de o săptămână departe de casă; să-și permită un televizor; să-și permită o mașină de spălat; să-și permită un automobil; să-și permită un telefon.

Datele din 2018 reflectă în continuare tendința descendentă pe care o înregistrează ponderea persoanelor defavorizate în totalul populației UE (6,2%, față de un maxim de 9,9% în 2012).

Rata de deprivare materială gravă în UE, 2010-2018

Gospodăriile cu un adult singur sunt cele mai afectate. Rata deprivării materiale grave pentru gospodăriile cu un singur adult este de 9,1% dacă gospodăria nu are copii dependenți. Acesta urcă la 13,2% pentru o gospodărie compusă dintr-un singur adult cu copii. Pentru gospodăriile în care sunt prezenți doi sau mai mulți adulți, ratele sunt semnificativ mai mici: 4,4% fără copii și 5,7% cu copii.

Scaderea generală a deprivării materiale grave

În medie, rata deprivării materiale grave din UE a scăzut cu 0,4 puncte procentuale (pp) în 2018, de la 6,6% în 2017. În mod similar, în majoritatea țărilor pentru care sunt disponibile date din 2018, rata gravă de deprivare materială a scăzut față de 2017. Excepțiile sunt Finlanda, unde aceasta a crescut cu 0,7 pp, de la 2,1% în 2017 la 2,8% în 2018; Franța, unde a crescut cu 0,6 puncte procentuale, de la 4,1% în 2017 la 4,7% în 2018; Regatul Unit, unde a crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 4,1% în 2017 la 4,6% în 2018; și Danemarca, unde a crescut cu 0,3 puncte procentuale, de la 3,1% în 2017 la 3,4% în 2018.

Cele mai mari scăderi ale ratei de deprivare materială gravă s-au înregistrat în Bulgaria (de la 30,0% în 2017 la 20,9% în 2018 sau -9,1 pp), urmată de Grecia de la 21,1% la 16,7% sau -4,4 pp) și de Ungaria (de la 14,5% la 10,1% sau -4,4 pp).

În statele membre ale UE, Bulgaria (20,9%), România (16,8%) și Grecia (16,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi de deprivare materială gravă.

Dimpotrivă, ratele de deprivare materială gravă erau sub 2,5% în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) și Țările de Jos (2,4%).

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele