La jumătatea lunii decembrie Dragoş Damian, CEO-ul Terapia Cluj, scria că personalitatea anului 2019 în economie ar trebui să fie deficitul de forţă de muncă, în condițiile în care acesta este, poate, cel mai discutat subiect al momentului în România, arată Mediafax într-o retrospectivă a anului 2019, publicată azi.

În sprijinul demersului său, Damian invoca, conform Mediafax, un studiu PwC conform căruia România pierde anual circa 30 de miliarde de lei (3% din PIB) din cauza deficitului forței de muncă, si asta doar în mediul antreprenorial. Sumă echivalentă cu evaziunea fiscală pe TVA din 2017. O altă statistică arată că firmele pierd 10% din timpul productiv cu ocuparea posturilor vacante, din nou un cost enorm, mai ales pentru angajatorii industriali.

Există o cerere de peste 500 mii de locuri de muncă pentru personal calificat de execuție, tehnic și administrativ în construcții, ospitalitate, comerț, manufactură, IT – care nu poate fi acoperită deși avem statistici despre 500 de mii de tineri care nu lucrează, nu se instruiesc și nu învață și alți 400 de mii de oameni aflați în evidențele agențiilor de ocupare a forței de muncă, mulți dintre aceștia mai mult ca sigur muncind la negru. Oricâte tipuri de facilități fiscale s-ar da, se pare că nu atrag mai mulți muncitori în sectoarele economice care dacă ar avea resursă umană, ar exploda ca performanță.

„Angajatori își fură unii altora angajații, dându-le salarii mai mari, ridicând ștacheta așteptărilor (invers proporționale, însă, cu nivelul de calificare), manevrând într-o direcție încet-încet nesustenabilă. Statul este afectat în egală măsură. Principalul motiv pentru care avansul la proiectele de infrastructură este lent și pentru care multe investiții sunt amânate rămâne deficitul de forță de muncă: vorbiți cu orice diriginte de șantier al unei lucrări publice și va confirma acest lucru, nu găsește muncitori, indiferent de facilitățile salariale create”, spune Dragoș Damian.

E nevoie de modificarea urgentă a legislației

Autoritățile vorbesc despre pensii și salariul minim, în loc să modifice de urgenta legislația muncii așa cum le cer operatorii economici – contracte de muncă de 12 ore cu același angajator, schimbări ale reglementărilor privind repausul după orele suplimentare, restricții rezonabile privind migrația muncii. Iar legea de aprobare a OUG 79/2017 încă stă în Parlament, la doi ani de la emiterea ordonanței, lăsând în continuare economia să planeze ăn incertitudine.

Așadar, un calcul estimativ arată că România pierde peste 30 mld lei anual (3% din PIB) din cauza problemelor cauzate de deficitul de personal calificat și de migrația forței de muncă – fără plan de politici publice de rezolvare, și sub amenințarea agravării în următorii 5 ani prin ieșirea la pensie a decrețeilor. Merită prin urmare să privim deficitul de forță de muncă ca Personalitatea anului 2019 în economie și sa rugăm politicienii să-i adreseze planul de țară cuvenit.

Peste jumătate dintre antreprenorii români (52%) spun că lipsa personalului calificat le generează pierderi financiare, care, estimate pentru întreaga economie, ajung la 7,1 miliarde euro, relevă studiul PwC European Private Business Survey. Majoritatea antreprenorilor se confruntă cu lipsa candidaților mai ales atunci când vor să recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experți în vânzări. ”Dificultatea de a găsi angajați cu abilitățile necesare pentru anumite ocupații limitează potențialul de creștere al companiilor antreprenoriale și, implicit, al economiei țării. Estimările antreprenorilor arată că pierderile lor totale cauzate de lipsa forței de muncă se situează la 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Migrația masivă a lucrătorilor români către statele din Vestul Europei, îmbătrânirea populației și programa educațională inadecvată sunt principalele motive care au condus la actuala situație de pe piața muncii”, apreciază Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

52% dintre antreprenorii români sunt afectați

Peste o treime dintre antreprenorii români (36%) arată că deficitul de talente le generează pierderi de până la 5% din cifra de afaceri, 10% indică pierderi între 5-10%, iar 6% spun că depășesc 10% din cifra de afaceri. Totuși, 48% arată că nu au pierderi din acest motiv.

Măsurile pe care le iau antreprenorii români pentru a atrage specialiști sau pentru a dezvolta abilitățile digitale ale angajaților sunt formarea internă și externă, recrutarea de specialiști în domeniu, respectiv de absolvenți, și calificarea forței de muncă prin colaborarea cu start-up-urile din domeniul tehnologiei. 68% dintre antreprenori spun că găsesc greu personal tehnic, respectiv administrativ sau de suport. Cu aceste procente, România se plasează pe primul loc printre țările din Europa Centrală și de Est, având cel mai mari deficit de specialiști pentru aceste două categorii de ocupații. Jumătate dintre anreprenori au probleme să angajeze personal de vânzări, 46% – ingineri, 40% – traineri și 22% – management superior. Pentru fiecare dintre aceste ocupații, România se află pe locul al doilea în regiune din punct de vedere al lipsei de personal, așa cum este perceput de antreprenori. Nu în cele din urmă, mai mult de un antreprenor din cinci menționează ca dificilă angajarea specialiștilor în domeniul financiar- contabil, procent care situează România pe locul al treilea în Europa Centrală și de Est, iar 18% experții digitali unde țara noastră coboară pe locul al șaptelea în regiune.

Și în ECE e la fel

Situația României se regăsește la întreg nivelul Europei Centrale și de Est, pierderile economice totale estimate din cauza deficitului de competențe ajungând la 358 miliarde de euro, valoare mai mare decât PIB-urile adunate ale Croației, Ungariei și Slovaciei.

În aceste condiții, ce fac firmele? Un sfert dintre companiile iau în calcul importul de forță de muncă pentru a-și acoperi deficitul de angajați, cererea fiind, în special, pentru muncitori necalificați sau sezonieri. Companiile care și-au exprimat această intenție provin preponderent din sectoare precum hoteluri și restaurante, construcții sau agricultură. O tendință similară a apărut, conform studiului, în servicii de tip business process solution si IT&C.

Pentru 2019, Romania a stabilite un contingent de 8.000 de muncitori straini care pot fi angajați. Conform datelor Inspecției Muncii, în Romania sunt activi peste 17.000 de salariati cetateni straini non UE-SEE, cei mai multi din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) si Vietnam (1.554).

Potrivit estimărilor PwC, pentru a susţine o creştere economică de 3,5% este nevoie de încă 1 milion de angajaţi, până în 2022.

“Importul forței de muncă poate fi o soluție temporară pentru anumite sectoare. Pe termen mediu și lung, însă, companiile ar trebui să se concentreze pe adoptarea și punerea în practică a unor programe de educație și dezvoltare a competențelor angajaților, în special digitale, având în vedere că în următorul deceniu automatizarea si introducerea inteligenței artificiale vor înlocui preponderent locurile de muncă care presupun activități repetitive. Inovarea și digitalizarea vor contribui la eficientizarea proceselor, urmând ca cererea pentru angajații mai puțin calificați să scadă, mai ales în domenii precum agricultură sau industrie manufacturieră, unde există cea mai mare probabilitate ca locurile de muncă să fie înlocuite”, spune Ionuț Sas, Partener, People&Organisation Leader PwC România.

Pe de altă parte, deși companiile spun că găsesc greu angajați, România are una dintre cele mai mari ponderi ale populației inactive din Uniunea Europeană, arată studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2019. ”În același timp ne confruntăm cu o situație paradoxală: avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană, de 3,2%, cea mai mică din ultimii 30 de ani, dar avem al treilea cel mai ridicat nivel al populației inactive dintre statele membre. Cauzele sunt diverse și multe dintre ele au legătură cu structura economiei pentru că există regiuni ale țării unde oportunitățile de angajare sunt foarte reduse sau inexistente. Unele companii au aplicat programe de educație sau formare profesională în aceste zone. O astfel de abordare ar contribui la utilizarea potențialului uman existent”, spune Oana Munteanu, Senior Manager, People&Organisation PwC România

1,1 milioane de locuri de muncă disponibile

Excluzând pensionarii și populația de peste 15 ani care urmează o formă de învățământ, peste 1,1 milioane persoane sunt teoretic disponibile pentru a fi angajate.

Cu toate acestea, companiile par să își mențină optimismul, în condițiile în care jumătate dintre companiile din România (54%) intenționează ca, în 2020, să crească numărul de angajați cu 11% în medie. Cea mai mare cerere de noi angajați este în sectorul IT&C, urmat de industrie, auto și retail. Astfel, 91% dintre companiile din IT&C intenționează să majoreze numărul de angajați în medie cu 20% anul viitor. În industrie și auto, 71% dintre societăți vor să angajeze în medie cu 6,2% mai multe persoane și 50% dintre firmele din retail au nevoie de un plus de 6,4%. Creșteri de personal au mai menționat 40% din companiile din sectorul de servicii financiare și 30% dintre firmele din farma.

Fluctuația de personal, o problemă majoră

“Principalele provocări la care se așteaptă departamentele de resurse umane în 2020 vor fi fluctuația de personal și angajamentul redus, creșterea costurilor salariale, impactul digitalizării asupra forței de muncă și deficitul de forță de muncă. Utilizarea noilor tehnologii și automatizarea înseamnă competențe și poziții noi, fapt care începe să se reflecte în organigramele angajatorilor din România. Spre exemplu, majoritatea posturilor nou apărute în anul 2019 se află în zona de digital și social media”, spune Oana Munteanu, Senior Manager People&Organisation, PwC România.

Multe companii se consideră pregătite să facă față deficitului forței de muncă și costurilor salariale pe care le implică atragerea și creșterea numărului de angajați în anul 2020.