Dacă cineva vrea să vadă cu adevărat ce înseamnă un stat capturat, atunci nu are decât să treacă Prutul. Instituții slabe, aflate la mâna oligarhului Vladimir Plahotniuc, justiție inexistentă, mass-media ținută sub un control strict, împărțită după „tăietura de aur” de două treimi la o treime, între Plahotniuc și grupul președintelui Igor Dodon. Printre ele, puținele entități independente de-abia mai respiră – Pro TV Moldova, care în general se ține departe de politică, plus Jurnal TV și TV 8, deocamdată în căutare de granturi pentru a-și putea continua emisiunile în această toamnă.

Dacă vrei să vezi ce înseamnă asta, consumă-ți câteva minute din viață pentru a urmări dezbaterile de la posturile controlate de Plahotniuc și Dodon. Se contrează în dispute geopolitice, dar ambele părți înjură vârtos opoziția reprezentată de Maia Sandu și Andrei Năstase, cel căruia justiția de la Chișinău i-a refuzat intrarea în biroul de primar al Capitalei pe care îl câștigase prin alegeri libere și corecte.

Am văzut ce află oamenii la știri de la posturile controlate. Lideri locali ai opoziției acuzați de toate relele – unul, profesor într-un raion, ar fi făcut avansuri sexuale unei eleve, altul l-ar fi amenințat pe un vecin într-o dispută legată de un teren. Și apoi, faptele bune: un nou terminal de pasageri deschis la Aeroportul din Chișinău, un parc reabilitat de o primărie. În sfârșit, președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, într-o conferință de presă, spune că nicicând Republica Moldova nu s-a aflat într-o situație mai favorabilă și cu o creștere economică atât de solidă.

Imediat, un material editorial vorbește despre legătura puternică și de încredere a Moldovei cu Uniunea Europeană (nu se spune nimic despre tăierea asistenței financiare ca urmare a invalidării alegerilor de la Chișinău). În schimb, Vladimir Plahotniuc este arătat alături de europarlamentari români precum Victor Boștinaru, Norica Nicolai sau Andi Cristea.

Urmează apoi un film englezesc de spionaj. Dublat în rusă, subtitrat în românește – mulți locuitori, chiar vorbitori de română, preferă să asculte rusa decât să citească, în viteză, literele latine.

Dar, oricum, cea mai mare audiență o au tot posturile rusești – și asta, datorită programelor de divertisment foarte bine realizate și finanțate din plin. O lege de dată recentă interzice difuzarea programelor de știri și politice din Rusia pe teritoriul moldovenesc (așa-numita lege contra fake news). Dar asta e valabil doar pe rețelele de cablu, însă în mediul rural și în micile centre raionale sunt folosite pe scară largă antenele de satelit, unde legea nu poate interveni. Și oricum, programele de divertisment și filmele rusești sunt pline de propagandă antioccidentală.

Am văzut cum acționează Ilan Șor, un veritabil baron local, condamnat în primă instanță în dosarul privind furtul miliardului de dolari din bănci: pomeni către categoriile defavorizate, distracții sponsorizate pentru cei mai nevoiași, megaconcerte gratuite cu cei mai în vogă artiști de dincolo de Prut, investiții în fotbal, donații pentru biserici, promisiuni de refacere a colhozurilor.

Este totul fără de speranță dincolo de Prut?

Nici vorbă. Am întâlnit la Chișinău o elită proeuropeană de cea mai bună calitate, activă și inventivă. Am văzut tinerii care au manifestat în Piața Marii Adunări Naționale și ai fi putut foarte ușor să crezi că te afli în Piața Victoriei din București.

Pentru ei, România e cool. Desființarea vizelor și o anumită revigorare a economiei țării după căderea generată de furtul miliardului îi ajută pe acești tineri să vină în România destul de des, la festivaluri și concerte sau la cumpărături în mallurile din Iași ori București.

România se vede de aici o țară de succes. Și cum să nu fie? Mulți dintre cei cu care am vorbit își amintesc că, imediat după 1989, se întorceau din România întristați de lipsurile pe care le găsiseră, de magazinele cenușii, de străzile stricate și iluminarea aproximativă.

La declararea independenței Republicii Moldova, raportul în PIB/locuitor era de 1,5 la 1 în favoarea României. Azi e de 7 la 1. Când revii în țară, la vama Albița, în județul Vaslui, cel mai sărac al României, diferența se vede foarte clar încă de la primii kilometri. În favoarea României, firește.

Dar moldovenii proeuropeni se întreabă îngrijorați: ce se întâmplă în România? Ei văd o involuție în drumul european al României și se tem ca nu cumva asta să influențeze lucrurile în rău și în Republica Moldova.

Da, România este o țară de succes, iar asta se datorează opțiunii clare către Occident. Azi, când forțe întunecate încearcă să pună și la noi în discuție această orientare, când pentru tot mai mulți politicieni valorile europene sunt facultative sau deranjante, să privim puțin către frații noștri de la răsărit.

Vom prețui mai bine ceea ce avem și vom înțelege mai bine de ce societatea are datoria de a veghea pentru a menține România într-o Europă puternică.