ROSBALT: Violența ca pretext pentru noi sancțiuni?

20
5 minute de lectură

Acțiunile de protest din capitala rusă ar putea deveni un pretext pentru un nou conflict cu Occidentul, se arată într-un comentariu ROSBALT, preluat de RADOR.

Mai întâi ambasadele mai multor state străine, începând cu cea a SUA, au condamnat acțiunile autorităților și organelor de ordine din Rusia.

Apoi, după ultima acțiune de protest din 3 august, reprezentanții oficiali ai ministerelor de externe și guvernelor din Germania, Franța, Marea Britanie, UE, în ansamblul ei, din SUA, precum și din Cehia și multe alte state, au criticat deja dur folosirea forței împotriva protestatarilor.

Acțiunile Rusiei au fost condamnate și de Consiliul Europei, care a remarcat faptul că aceasta încalcă angajamentele internaționale asumate în domeniul respectării drepturilor omului.

În acest sens, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), unde delegația rusă a fost repusă în drepturi cu foarte puțin timp în urmă, propune ca Rusiei să i se ia din nou dreptul de a lua cuvântul și dreptul la vot.

Această inițiativă îi aparține președintelui elegației britanice în APCE.

După cum a afirmat acesta, “Federația Rusă încalcă Convenția drepturilor omului”, iar “reacția ei la demonstrațiile pașnice” sunt doar o confirmare a faptului că au dreptate deputații britanici, care au continuat, și după ce Rusiei i s-a acordat din nou dreptul la vot, “să se opună ca delegației ruse să-i fie restabilite drepturile” și s-au pronunțat “pentru menținerea sancțiunilor până în momentul în care Federația Rusă va avea intenția și va fi capabilă să se conformeze prevederilor Convenției amintite”.

Șeful delegației britanice în APCE speră ca deja în luna septembrie, adică după încheierea Zilei unice de vot în Rusia,

Consiliul Miniștrilor Consiliului Europei să se reunească și să fie de acord cu punctul de vedere britanic. În realitate, așa ceva este puțin probabil.

În luna iunie, deputații ruși au revenit în APCE, lucru pentru care a fost nevoie chiar să fie schimbat regulamentul organizației. Și este greu să ne imaginăm că europenii, recurgând în mod conștient la un compromis de dragul construirii unui dialog cu Rusia, vor renunța la această încercare cu atâta ușurință și atât de repede.

Cu condiția ca însuși Kremlinul să nu-i oblige să ia o asemenea decizie. Judecând după reacția unor reprezentanți ai puterii din Rusia și a secretarului de presă al MAE al Rusiei, Maria Zaharova, o asemenea variantă este foarte posibilă.

Ca și alte organe ale puterii din Rusia, departamentul de politică externă a demarat căutările pentru identificarea “complotului” chiar în timpul desfășurării protestelor de masă. Potrivit versiunii lansate de Maria Zaharova, de exemplu, “încă dinainte de mitingurile de sâmbătă, 3 iunie, Ambasada SUA era implicată în toată această activitate atât în format închis, cât și în format deschis”.

Referindu-se însă la apelurile pe care le-ar fi făcut, chipurile, mass- media străină, la adresa cetățenilor Rusiei, de a ieși să participe la acțiunile de protest, purtătorul de cuvânt al MAE al Rusiei a făcut clar aluzie la posibile sancțiuni.

Aici apare o potențială problemă. După cum a afirmat președintele Donald Trump, SUA oricum introduc împotriva Rusiei, începând din ultima săptămână a luni august, “un al doilea pachet” de sancțiuni, în cadrul așa-numitului “dosar Skripal”, lucru care deja a avut drept consecință scăderea indicilor bursieri ai Rusiei și a cursului rublei, deși sancțiunile încă nu au intrat în vigoare.

În acest context, niciun fel de măsuri sub formă de sancțiuni din partea Rusiei nu vor contribui la detensionarea situației.

La drept vorbind, chiar și ceva ce seamănă a sancțiuni împotriva mass-mediei germane, de exemplu, va avea ca rezultat un răspunsul legitim din partea Berlinului. Cel mai probabil, va fi vorba de încetarea, pur și simplu, a discuțiilor legate de posibila anulare sau de revizuirea sancțiunilor introduse anterior din cauza Crimeii sau a Ucrainei (referitor la această posibilitate partea germană făcea aluzii clare în luna iulie, în timpul forumului “Dialogul de la Petersburg”).

Se poate ca lucrurile să iasă și mai prost, dacă va fi vorba de reacția comună a Occidentului, în ansamblu, a UE sau chiar numai a Consiliului Europei.

În acest caz vor fi analizate categoric noile sancțiuni colective care de fapt au fost provocate chiar de Kremlin.

Soluționând problemele interne, Kremlinul uită iarăși de politica externă, “concesionată” temporar loialiștilor, pentru care însă este important să-și dovedească devotamentul față de actuala conducere a statului, în vreme ce interesele de politică externă ale Rusiei nu se găsesc nici măcar pe planul al doilea.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele