Să facem cunoștință cu… Parchetul European

Laura Codruța Kovesi, chemată în fața reprezentanților procurorilor din CSM în urma a două rapoarte făcute de Inspecția Judiciară EPA/STEPHANIE LECOCQ

Parchetul European e sinonim zilele acestea în România, dar nu numai, cu Laura Codruța Kovesi. Și totuși, ce este și, mai ales, ce poate face Parchetul European?

Ideea unui Parchet European e destul de veche. Chiar proiectul de Constituție europeană, eșuat între timp, prevedea la articolul 274 înființarea unei astfel de instituții. Constituția europeană s-a născut moartă, dar ideea unui Parchet European a supraviețuit.

Cifrele arată că anual zeci de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene se scurg nestingherite oriunde, numai acolo unde le-ar fi destinația nu. Că e vorba de fraudă cu TVA, deturnări de fonduri europene sau alte inginerii financiare, un lucru e cert: actualele instrumente ale Uniunii nu țin pasul cu realitatea. Oficiul de luptă antifraudă (OLAF) face investigații administrative și emite recomandări, poate facilita colaborarea și schimbul de informații, dar nu mai mult. La ora actuală, cam jumătate din investigațiile sale conduc la condamnări. În raportul acestei instituții pe 2017 se arată că cele mai multe investigații, 11, au vizat România. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează Polonia și Ungaria, cu câte 10 investigații, iar pe al treilea, Grecia, cu 9.

Pe de altă parte, liderii europeni au ajuns la concluzia că nu toate statele membre sunt la fel de receptive sau nu au instrumente suficient de eficace pentru a lupta împotriva infracțiunilor care afectează bugetul Uniunii.

De toate aceste lacune beneficiază din plin cei care au știut să dezvolte sisteme complicate de fraudare a banilor europeni. Mulți rămân nedescoperiți, dar chiar și în cazul în care lucrurile sunt date în vileag, puține din aceste fonduri se mai recuperează.

Prin urmare, după tot felul de formule experimentate de-a lungul vremii, pe 8 iunie 2017 liderii europeni au parafat un acord politic de înființare a unui Parchet European. „Un mare succes care va permite Parchetului European să fie eficient încă de la început. E o zi mare pentru contribuabilul european”, declara la acel moment comisarul pentru justiție, Vera Jourova. „Cu un Parchet European puternic, independent și eficace, întărim eforturile menite să apere banii contribuabililor asigurând în felul acesta o abordare europeană a anchetelor și urmăririi faptelor penale care vizează bugetul Uniunii”, explica și comisarul însărcinat cu bugetul, Günther H. Oettinger. Câteva luni mai târziu, în noiembrie, era adoptat și regulamentul de funcționare.

CINE FACE PARTE DIN PARCHETUL EUROPEAN

Inițial, doar 20 de state, printre care și România, au dorit să facă parte din acest nou organism. Acum numărul lor a ajuns la 22: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Olanda și Malta. Așadar, de remarcat, lipsesc la apel doi dintre „copiii teribili” ai Estului, Ungaria și Polonia, deținătoarele locului al doilea în topul investigațiilor OLAF. Atunci, în 2017, România a considerat necesar și benefic să fie printre statele membre ale Parchetului. Lista rămâne totuși deschisă, pentru că și celelalte țări vor putea adera la acest organism, desigur, în măsura în care o vor dori.

CE ESTE, DE FAPT, PARCHETUL EUROPEAN

Parchetul European va fi o instituție independentă a Uniunii Europene cu sediul la Luxemburg. Va putea cerceta, urmări penal și trimite în judecată persoanele învinuite de fapte care aduc atingere bugetului Uniunii. Printre acestea, frauda, spălarea de bani, corupția, inclusiv cazurile de fraudă transfrontalieră cu TVA.

Parchetul are competențe exclusive în materie de infracțiuni legate de bugetul Uniunii, așa încât și autoritățile naționale din țările semnatare au obligații. Potrivit regulamentului, acestea trebuie să faciliteze anchetele Parchetului European pe teritoriul lor, atât în cazurile în care acestea se soldează cu o condamnare, cât și în cele în care dosarul este clasat. Cum Parchetul va avea puteri transfrontaliere, vor fi evitate câteva dintre piedicile de care se tot loveau până acum anchetele legate de banii europeni. Anchetele n-ar trebui să se mai împiedice de procedurile juridice diferite de la țară la țară și nici să mai aștepte aprobări mai mult sau mai puțin anevoioase de la diverse organisme naționale.

Procurorii și restul personalului din componența Parchetului nu solicită și nu acceptă niciun fel de instrucțiuni din partea nimănui. Instituțiile și organismele Uniunii și ale statelor membre sunt obligate să respecte independența Parchetului.

STRUCTURA

Parchetul European are două niveluri: unul central și unul național. Avem, așadar, un procuror-șef desemnat după o procedură complexă, tehnică, dar și politică. Până la urmă, acesta este desemnat după negocieri între Parlamentul European și Consiliu. Procurorul-șef are un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit. Motivul este foarte clar: autorii regulamentului de funcționare a Parchetului au vrut să se asigure că procurorul-șef nu va întreprinde acțiuni care să îi netezească drumul către un nou mandat. Cu alte cuvinte, că se va ocupa de soarta banilor europeni, și nu de soarta proprie. Procurorul-șef va fi secondat de așa-numiții procurori europeni, câte unul din partea fiecărui stat participant.

Cel de-al doilea nivel este cel al procurorilor europeni delegați. Aceștia își vor desfășura activitatea în statele membre și vor putea lucra pe mai departe ca procurori în țările lor. Ei vor face cercetări și vor începe urmăriri penale în propriile state, în colaborare cu organismele naționale, cu aplicarea legislației naționale. Totuși, investigațiile și urmăririle penale efectuate la nivel național vor fi supravegheate de la nivel central. Mai mult, regulamentul prevede că în cazuri deosebit de complexe sau atunci când sunt implicate mai multe state, procurorul-șef european își exercită puterea și dă instrucțiuni autorităților represive naționale.

CUM ACȚIONEAZĂ PARCHETUL EUROPEAN

De regulă, ancheta fiind declanșată, de ea se ocupă procurorul delegat din statul pe al cărui teritoriu s-a comis fapta. În anumite situații totuși, aceasta poate fi condusă de însuși procurorul-șef. Oricum, acesta supraveghează anchetele făcute de procurorii delegați, îi coordonează și, dacă e nevoie, le dă instrucțiuni. Procurorii au la îndemână o gamă largă de măsuri de anchetă, de la interceptări telefonice la percheziții, de la supravegherea tranzacțiilor financiare la interogatorii. De asemenea, pot solicita autorităților naționale reținerea sau arestarea suspecților. E important de reținut că cei anchetați de procurorii Parchetului European vor fi judecați de instanțele naționale, nu de Curtea Europeană de Justiție.

Parchetul European ar trebui să își înceapă activitatea către finalul anului 2020.

Comentarii

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.