Schimbările climatice de lângă noi

56
7 minute de lectură

Nu cu mult timp în urmă, în Constanța și în stațiunile de pe litoral, o furtună a produs pagube însemnate. Vântul a smuls copaci din rădăcini și a luat pe sus acoperișuri, iar ploaia torențială a inundat străzile. Mai multe panouri publicitare, dar și acoperișul unui restaurant au fost smulse de vânt, iar mulți copaci s-au prăbușit peste mașinile parcate în apropiere. În stațiunea Mamaia, vântul puternic a desprins o schelă de pe o clădire, în zona satului de vacanţă, și a luat pe sus şezlongurile și umbrelele de pe plajă.

La doar câteva zile distanță, vinerea trecută, o tornadă lovea comunităţile Pettingen şi Kaerjeng, din sud-vestul Luxemburgului, rănind 19 persoane și distrugând peste 100 de case. În estul Franţei, tornada a lovit cu o forţă mai mică, dar, potrivit presei locale, zeci de acoperişuri au fost distruse şi au fost avariate vehicule în Longwy şi Herserange. Tot vinerea trecută, în sudul Germaniei, vremea extremă a întrerupt un concert în aer liber, în Rothenburg, iar în Marea Britanie, avertismentele de fenomene meteorologice severe au dus, weekendul trecut, la anularea mai multor evenimente în aer liber.

„Schimbările climatice au deja efecte observabile, precum creșterea mediei globale a temperaturii aerului și a oceanului, schimbări în tiparele precipitațiilor, o medie globală în creștere a nivelul mării și creșterea acidității oceanice. Impactul schimbărilor climatice amenință viabilitatea socială, sistemele de mediu și economice și pot face ca unele regiuni să fie mai puțin locuibile din cauza deficitului de apă și de alimente”, se arată într-un studiu al Comisiei Europene, publicat în luna iunie a acestui an și intitulat Sustainable development in the European Union – 2019 edition (Dezvoltarea sustenabilă în Uniunea Europeană – ediția 2019).

Dezastrele naturale, în cifre

Pierderile economice din cauza vremii și a fenomenelor extreme legate de schimbările climei au fost considerabile, în ultimele decenii. Dar, în timp ce evenimentele extreme sunt cauzate doar parțial de schimbările climatice, studiile statistice de atribuire au arătat că diversele extreme climatice din Europa, dar și dincolo de granițele acesteia, au devenit mai puternice și/ sau mult mai frecvente, ca urmare a schimbărilor climatice globale.

Între 1980 și 2017, dezastrele naturale provocate de fenomene climatice extreme au cauzat peste 87 000 de victime și aproximativ 83% dintre pierderile financiare rezultate în urma catastrofelor naturale. Pierderile economice raportate, în general, reflectă monetizarea daunelor directe asupra anumitor active și, ca atare, rezultatul total ar trebui să fie considerat ca parțial în raport cu valoarea totală a daunelor. Pierderile legate de mortalitate, patrimoniu cultural sau de serviciile pe care le aduceau ecosistemele afectate nu sunt luate în considerare în estimarea rezultatului total al daunelor; includerea lor ar crește considerabil suma totală.

În perioada 1980 – 2017, pierderile contabilizate de daunele produse de fenomene meteo extreme determinate de schimbările climatice au ajuns la un total de 426 de miliarde de euro (la prețurile anului 2017) pentru statele membre UE. Totuși, în timp, valoarea pierderilor contabilizate variază substanțial – mai mult de 70% din totalul pierderilor au fost cauzate de numai 3% de evenimente naturale catastrofale. În schimb, trei sferturi dintre fenomenele meteo naturale care au produs daune au fost responsabile pentru aproximativ 0,7% din totalul pierderilor. Această variabilitate face analiza tendințelor istorice dificilă. În plus, distribuția pierderilor cumulate între 1980 și 2017, datorate condițiilor meteorologice și climatice, la nivelul UE, e chiar și mai inegală, în raport cu distribuția lor în timp, variind de la 76 de euro per capita (în Estonia), la 1 936 de euro pe cap de locuitor (în Danemarca). Variabilitatea pe țări este, parțial, și din cauza diferenței nivelurilor de avere, dar și a anumitor discrepanțe în raportare.

Cele mai mari dezastre naturale din punct de vedere finaciar, din UE, au fost, în perioada în cauză, inundațiile din 2002 din Europa Centrală (peste 21 de miliarde de euro), valul de căldură însoțit de secetă, din 2003 (aproape 15 miliarde de euro) și ploile torențiale din 2000, din Franța și Italia (13 miliarde de euro).

Formele ajutorului public judiciar Instrumente de lucru pentru a face față schimbărilor climatice La nivelul UE, există multiple programe care își propun să gestioneze și să răspundă riscului de dezastru natural. Unul dintre acestea, intitulat European Union Civil Protection Mechanism (Mecanismul de Protecție Civilă a Uniunii Europene) acționează în sprijinul statului membru aflat în stare de urgență datorată dezastrelor naturale, atunci când capacitățile naționale lipsesc. European Commission Disaster Risk Management Knowledge Centre – DRMKC (Centrul Comisiei Europene pentru Cunoștințe în domeniul Managementului Riscului în caz de Catastrofe) și platforma web GIS, Risk Data Hub, ajută la îmbunătățirea răspunsului la astfel de evenimente, în toată UE, sprijinind factorii politici de decizie prin oferirea mai multor informați despre riscurile climatice. Nu în cele din urmă, European Climate Change and Adaptation Platform – Climate-ADAPT (Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice – Climate-ADAPT) este o platformă online, administrată în comun de către Comisia Europeană și Agenția Europeană pentru Mediu, pentru a sprijini Europa în adaptarea la schimbările climatice. Aceasta oferă acces la date și informații despre așteptatele schimbări climatice în Europa, despre vulnerabilitatea curentă și viitoare a regiunilor și a sectoarelor economice, strategii și acțiuni de adaptare la schimbările climatice europene, naționale și transnaționale; de asemenea, oferă studii de caz de adaptare și potențiale opțiuni de adaptare, precum și instrumente care susțin planificarea adaptării.

Instrumente de lucru pentru a face față schimbărilor climatice

La nivelul UE, există multiple programe care își propun să gestioneze și să răspundă riscului de dezastru natural. Unul dintre acestea, intitulat European Union Civil Protection Mechanism (Mecanismul de Protecție Civilă a Uniunii Europene) acționează în sprijinul statului membru aflat în stare de urgență datorată dezastrelor naturale, atunci când capacitățile naționale lipsesc.

European Commission Disaster Risk Management Knowledge Centre – DRMKC (Centrul Comisiei Europene pentru Cunoștințe în domeniul Managementului Riscului în caz de Catastrofe) și platforma web GIS, Risk Data Hub, ajută la îmbunătățirea răspunsului la astfel de evenimente, în toată UE, sprijinind factorii politici de decizie prin oferirea mai multor informați despre riscurile climatice.

Nu în cele din urmă, European Climate Change and Adaptation Platform – Climate-ADAPT (Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice  ̶  Climate-ADAPT) este o platformă online, administrată în comun de către Comisia Europeană și Agenția  Europeană pentru Mediu, pentru a sprijini Europa în adaptarea la schimbările climatice. Aceasta oferă acces la date și informații despre așteptatele schimbări climatice în Europa, despre vulnerabilitatea curentă și viitoare a regiunilor și a sectoarelor economice, strategii și acțiuni de adaptare la schimbările climatice europene, naționale și transnaționale; de asemenea, oferă studii de caz de adaptare și potențiale opțiuni de adaptare, precum și instrumente care susțin planificarea adaptării.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele