Fostul deputat PSD Sebastian Ghiță a pierdut, miercuri, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme, achitarea pe care trei judecători i-au dat-o în dosarul în care este judecat alături de fostul primar al minicipiului Ploiești Iulian Bădescu, pentru fapte de corupție.

Un complet de cinci judecători de la această instanță a stabilit, definitiv, anularea primei decizii din acest dosar, cea a completului de trei judecători tot de la Curtea Supremă, prin care cei doi au fost achitați pentru acuzele aduse de procurorii DNA.

Acest complet de cinci judecători avea în dezbtare apelul procurorilor anticorupție împotriva primei decizii din caz.

Cum se pierde o achitare

Dacă în mod normal achitările se pierd pe fondul schimbării deciziei după judecarea unui apel și se soldează cu soluții mai drastice, în acest caz Sebastian Ghiță a pierdut achitarea după ce Curtea Constituțională a României a spus că între Curtea Supremă și Parlamentul României a existat un conflict de nerespectare a Constituției țării.

CCR a stabilit la jumătatea acestui an că dosarele judecate de completul de trei judecători din ultimii ani conțin soluții viciate pentru că instanța nu a format completuri de trei magistrați specializate pentru judecarea faptelor de corupție.

Acest amendament se regăsea în Legea 78/2000, legea de funcționare a Direcției Naționale Anticorupție.

După ce CCR a motivat decizia, magistrații din completurile de 5 judecători ale Curții Supreme au început să perieze cazurile ce intră sub incidența situației prezentate de judecătorii constituționali și să stabilească decizii prin care să restabilească ordinea legală în aceste spețe.

Astfel a fost și pentru cazul Ghiță-Bădescu. Dosarul se afla în faza de judecare a apelului procurorilor DNA ce au atacat decizia de achitare a completului de trei judecători.

În acest dosar, completul de trei judecători de la Curtea Supremă nu a fost unul specializat așa cum a motivat CCR.

La ultimul termen de judecată, avocatul lui Ghiță a spus celor cinci judecători că decizia CCR nu îi este deloc benefică ex-deputatului PSD, dar că între a se rejudeca de la zero cazul și a bloca dosarul cu trimiterea unor întrebări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, preferă prima dintre opțiuni.

Atunci completul de cinci magistrați ai Curții Supreme a anunțat că dorește să trimită un set de întrebări la instanța europeană referitoare la necesitatea de a aplica măsurile trasate de CCR în motivarea deciziei privind specializarea completurilor.

Acuzațiile procurorilor

În acest dosar, Sebastian Ghiță este acuzat că i-ar fi dat drept mită un imobil fostului primar al orașului Ploiești, Iulian Bădescu, în schimbul unei finanțări din bugetul local către clubul sportiv Asesoft Ploiești.

Potrivit comunicatului postat pe pagina de internet a Direcției, „în cursul anului 2013, Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploiești și ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea lui Ghiță, a acordat unui club sportiv, susținut de acesta din urmă, o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în sumă de 1.500.000 de lei, ce constituie atât prejudiciu adus unității administrativ teritoriale, cât și un folos necuvenit, obținut de asociația respectivă”.

Această finanțare, notează în comunicat DNA, a avut loc în contextul unei selecții de proiecte privind programul „Promovarea sportului de performanță”, organizată, în baza legii privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, de către Clubul Sportiv Municipal Ploiești (instituție aflată sub autoritatea Consiliului Local Ploiești).

Pentru alocarea sumei respective de bani, Bădescu Iulian a pretins și primit de la Sebastian Ghiță, prin intermediul unei societăți comerciale controlate de acesta din urmă, o casă de locuit aflată în municipiul Ploiești, în valoare de 1.041.600 de lei, sumă din care Bădescu a suportat personal doar 124.000 de lei.

Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobândire, imobilul respectiv a făcut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare, încheiată în luna august 2013, între două firme controlate de cei doi inculpați, au mai notat procurorii în comunicat.

În perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, Sebastian Ghiță a disimulat adevărata natură a provenienței imobilului, prin efectuarea unor plăți (reprezentând cesionarea fictivă a unei mărci înregistrate la OSIM) din contul unei firme controlate de acesta, către o societate administrată în fapt de edilul de la acea vreme.

Apoi, mai arată DNA, această sumă de bani a fost transferată de Bădescu către o altă societate controlată de Ghiță, justificându-se astfel plata contravalorii imobilului dat cu titlu de mită.

Urmăriți-ne și pe Facebook.