Home Economie & Finanțe Seceta a devenit un risc major pentru producțiile agricole

Seceta a devenit un risc major pentru producțiile agricole

0
Seceta a devenit un risc major pentru producțiile agricole
Foto: Getty Images / Guliver
9 minute de lectură

Se impune începerea imediată a lucrărilor de primăvară

Foto: Getty Images / Guliver

Seceta extremă a pus stăpânire pe principalele zone agricole ale țării, iar situația este atât de gravă, că nici dacă sapi 6 metri nu dai de apă, a declarat pentru Reporter Global președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- Sisești” și fost ministru al agriculturii, Valeriu Tabără.

„Dacă vremea se menține la fel, suntem într-un risc major cu producțiile agricole din acest an”, susține Valeriu Tabără.

Lipsa precipitațiilor din ultimele luni a dus la instalarea secetei pedologice severe în multe zone din țară, o parte din culturile de toamnă fiind compromise, dar există riscul să fie afectate și culturile de primăvară. „În aceste condiții, se impune începerea imediată a lucrărilor de primăvară, altfel suprafețe însemnate de culturi de primăvară vor fi afectate. Fermierii trebuie să știe acest lucru. Precipitațiile care cad în perioada 1 octombrie – 1 aprilie sunt determinante și pentru culturile de primăvară, nu doar pentru cele de toamnă, or, din octombrie până acum, precipitațiile au fost în cantități extrem de mici. Nu este apă în sol nici dacă sapi la o adâncime de 6 metri. Pentru a ajunge la un nivel optim de apă în sol, ar trebui să plouă continuu timp de o lună, mocănește, nu ploi torențiale”, a spus fostul ministru al agriculturii.

Ghidurile europene sunt depășite

Tabără a subliniat că este imperios ca ghidurile de bune practici de la nivelul UE privind tehnologiile agricole să fie modificate, întrucât nu mai corespund situației actuale, în condițiile schimbărilor climatice din ultimii ani. În plus, acestea trebuie adaptate specificului fiecărei țări. „Campania agricolă de primăvară ar trebui să înceapă în lunile februarie-martie, nu în aprilie, așa cum se întâmpla cu niște ani în urmă, pentru că s-au schimbat condițiile climatice. O altă măsură care ar trebui luată este aducerea în cultură a plantelor cu un consum redus de apă și să se recurgă la tehnică agricolă pentru menținerea apei în sol”, declară Valeriu Tabără. Printre cele mai afectate culturi de toamnă se numără grâul și rapița, iar în primăvară cultura cartofului, grâul de primăvară, orzul, plantele furajere. „Trebuie să înceapă acum lucrările pentru primăvară, iar din 15 februarie, dacă vremea se menține la fel, se poate intra la semănat”, susține președintele ASAS.

Pământul e atât de uscat…

Și președintele Organizației Interprofesionale (OIPA) Legume-Fructe, Aurel Tănase, a declarat, pentru Reporter Global, că fermierii fac în prezent lucrări pentru menținerea apei în sol, numai că nu prea au ce să mențină. „Pământul este atât de uscat, încât este aproape imposibil să faci ceva. În luna februarie, deja trebuia să iasă pe piață ceapa, rădăcinoasele, mazărea, dar este puțin probabil să se întâmple acest lucru. La pomi problema este dacă pornește procesul de înmugurire și apoi vine gerul. Față de cultura mare, sectorul de legume-fructe este discriminat, pentru că nu beneficiază de ajutor de la stat pentru irigații”, declară Aurel Tănase. El a precizat că anul trecut, în sectorul de legume-fructe, s-a pierdut între 60-80% din producții, din cauza fenomenelor meteo.

Apă gratuită pentru irigații

Foto: Getty Images / Guliver

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a informat recent fermierii că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020, în contextul lipsei de precipitații în multe regiuni ale țării și al regimului termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, din ultimele luni. „ANIF îi încurajează pe toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile”, se arată într-un comunicat al ANIF. Instituția mai precizează că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în Organizații ale Utilizatorilor de Apă, în Federații ale Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru irigații sau asociație agricolă. Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane de hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 de contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha. Fostul ministru al agriculturii Petre Daea declara că, până la sfârșitul anului 2020, își propunea ca suprafața irigată să fie de 2 milioane de hectare. În condițiile meteo din ultimii ani, reabilitarea canalului Siret-Bărăgan ar putea fi un obiectiv important. Numai că, începând cu ministrul Gheorghe Flutur, toți miniștrii agriculturii au declarat obiectivul ca prioritar, fără însă a se concretiza ceva.

Rezervele de apă din sol se mențin scăzute

Administrația Națională de Meteorologie a întocmit prognoza agrometeorologică până pe 4 februarie și, potrivit acesteia, din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit, la nivelul întregii țări. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -3 și 11°C, mai ridicată cu 1-9°C comparativ cu mediile multianuale, în aproape toate regiunile. Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 și 15°C, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Temperatura minimă a aerului va oscila între -6 și 6°C, în majoritatea zonelor de cultură. Se prognozează precipitații, predominant sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), acestea fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului. Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei și a Banatului, local în nord-vestul, centrul, estul și sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat – sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare, izolat – apropiate de optim și optime în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local – în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei. „În condițiile agrometeorologice menționate, speciile de câmp, pomi și viticole își vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, în zonele de câmpie din jumătatea de sud a țării vor fi posibile reluări lente și temporare ale proceselor de creștere și dezvoltare, în special la culturile înființate în epoca optimă. Totodată, datorită alternanței îngheț-dezgheț la sol, izolat se va putea produce fenomenul de descălțare a plantelor de orz și grâu de
toamnă”, se arată în prognoza ANM. În funcție de data semănatului, la culturile cerealiere de toamnă (orz și grâu) se vor înregistra fazele de răsărire, apariția frunzei a treia și înfrățire (15-100%). Starea de vegetație a culturilor se va prezenta medie și slabă în culturile semănate în afara epocii optime (după data de 1 noiembrie 2019) și insuficient pregătite pentru rezistența la condițiile de iernare. Pentru cultura de rapiță, specialiștii estimează că se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar cu o uniformitate și vigurozitate a plantelor pe ansamblu bună și medie, îndeosebi pe terenurile unde plantele au intrat în iarnă cu 5-8 frunze. Local, în vestul, sudul și estul țării starea de vegetație se va menține medie și slabă, în special pe arealele agricole unde culturile au fost înființate tardiv. La nivelul întregii țări, speciile pomi-viticole vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ. Pe ansamblu, condițiile agrometeorologice vor fi favorabile desfășurării lucrărilor agricole în câmp. ■

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here