Sectorul energetic, condamnat la lipsă de investiții

Investițiile în sectorul energetic se dovedesc a fi, de zeci de ani, piatra de încercare pentru România. Nicio investiție majoră nu a fost făcută, iar cele anunțate par lovite de ghinion. Despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă se vorbește de cel puțin zece ani. Mai mulți investitori, printre care chinezi și, mai nou, sud-coreeni, și-au manifestat intențiile de a realiza aceste lucrări, dar, din diferite motive, deocamdată nu s-au materializat.

„Proiectele sunt aceleași de zeci de ani și sunt trecute în toate strategiile energetice. România nu are nicio viziune coerentă despre viitorul sectorului energetic: S-a mers doar pe cârpeli și acum sistemul scârțâie pe la toate încheieturile. Perspectiva este că România va trebui să-și asigure energia din import, dar și acolo este un plafon de 2.000 MW”, a declarat, pentru Reporter Global, analistul economic Sorin Dinu.

Așadar, intențiile declarate ale guvernanților privind independența energetică a României prin adoptarea unor măsuri controversate au ca urmare tocmai crearea dependenței energetice a României de importuri, întrucât lipsa investițiilor se va resimți dramatic în scăderea producției și deci nu se va mai putea asigura consumul intern. Trist este că și puținele investiții trecute în strategiile energetice de toate guvernele, cum sunt finalizarea Grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, realizarea grupului de 600 MW de la Rovinari, realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole, nu au putut fi realizate. Un balon de oxigen ar fi putut fi investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, însă acestea au fost puse în așteptare încă de anul trecut, odată cu aprobarea Legii offshore, iar noile condiții impuse companiilor din sectorul energetic pot da un semnal negativ investitorilor, chiar dacă sectorul offshore este exceptat de la prevederile Ordonanței 114/2018.

Este clar că statul nu va putea face investiții în sectorul energetic, iar investițiile private se lasă așteptate, întrucât mediul de afaceri în România nu este unul stimulativ. Nu s-a construit nimic, totul doar se repară, pentru că sunt anumite firme care au planurile unităților respective și trebuie să lucreze. O cauză a lipsei de investiții străine este și aceea că în România există furnizori de echipamente foarte scumpi, ceea ce face investițiile nerentabile. Trebuie subliniat și faptul că o investiție poate fi finalizată în șase-zece ani”, declară Sorin Dinu.

Reactoarele 3 și 4 așteaptă de peste zece ani investitori

România ar avea nevoie de investiţii totale în sectorul energetic între 15 şi 30 de miliarde de euro pentru perioada 2018-2030, potrivit ultimului proiect de Strategie energetică publicat anul trecut de Ministerul Energiei. O posibilă sursă importantă de finanţare a investiţiilor în sectorul energetic în deceniile următoare, potrivit documentului, o reprezintă veniturile bugetare asociate licitaţiilor pentru permisele de emisii aferente sistemului ETS (Emission Trading System, sistemul de tranzacţionare a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE).

În funcţie de evoluţia preţului certificatelor de emisii, aceste venituri vor fi mai mari sau mai mici, însă în orice caz sumele disponibile pentru investiţii sunt substanţiale, de ordinul miliardelor de euro în următorii 15 ani”, se menţionează în strategie. În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 miliarde de euro. Suplimentar, vor avea loc investiţii în înlocuirea unei părţi a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârşitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 şi 60 milioane euro/an. Sunt prevăzute investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de 90 milioane euro/an până în 2030 şi un minim de 45 milioane euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare. Aceste sume sunt puse sub semnul întrebării, atât timp cât nu sunt consistent fundamentate. De ani la rând, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă așteaptă fără succes investitori. Recent, potrivit informațiilor apărute în presă, Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), cel mai mare producător de energie electrică din Coreea de Sud, a încheiat un acord de parteneriat cu furnizorul american de servicii de inginerie Sargent & Lundy în vederea participării la proiectele privind retehnologizarea reactoarelor de la Cernavodă. Potrivit informațiilor, o delegație din conducerile celor două companii a avut, la finalul săptămânii trecute, la Palatul Victoria, o discuție cu câțiva membri ai guvernului. Calculul este că acordul cu Sargent & Lundy mărește șansele companiei de a câștiga contracte în România. În plus, compania sud-coreeană anticipează că eventualele proiecte câștigate în România îi vor deschide calea spre piețele europene învecinate, precum Cehia și Polonia. Și în 2007 Coreea de Sud își manifesta interesul pentru a participa la construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. De peste zece ani, reactoarele 3 și 4 sunt anunțate ca investiții prioritare în toate strategiile, dar până în prezent nu s-a făcut niciun pas concret în acest sens.

Investiția de la Vidraru, în așteptare Centrala nucleară de la Cernavodă, operată de compania Nuclearelectrica, a fost proiectată pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiană, de tip CANDU, cu puteri instalate de circa 700 MW fiecare. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu 80% din acțiuni, a relansat, în 2018, licitația de atribuire a contractului de retehnologizare a amenajării hidroelectrice de la Vidraru, procedură care fusese anulată în primăvara anului 2017 după ce compania de stat primise doar oferte inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini. Contractul este evaluat la 94 de milioane de euro cu tot cu TVA, respectiv 78,98 milioane de euro fără TVA. Inițial, licitația fusese lansată în urmă cu aproape doi ani, în primăvara lui 2016, când s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea barajului și hidrocentralei de la Vidraru. La acea dată, barajul era al cincilea în Europa și al nouălea în lume ca dimensiuni. Contractul a generat un interes foarte mare, Hidroelectrica primind oferte de la 45 de companii din 7 țări, inclusiv din Rusia și din China, însă toate au fost declarate inacceptabile sau neconforme cu specificațiile din caietul de sarcini, astfel că licitația a fost anulată în primăvara lui 2017. Două mari companii de stat din China figurau printre aspiranții la adjudecarea contractului de retehnologizare a complexului Vidraru, respectiv Power Construction Corporation of China, cu venituri totale de peste 43 de miliarde de dolari în 2015, și Power Huadong Engineering Corporation, cu peste 6.000 de angajați, care s-a numărat și printre companiile care au depus oferte pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița. La licitație s-a înscris și compania rusă specializată în construcții și lucrări inginerești pentru sectorul energetic Power Machines, cu venituri anuale de circa 680 de milioane de dolari în 2015.

Chinezii vor să investească la Rovinari –  Compania „China Huadian Group – CHD, din China, negociază cu reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia (CEO) şi cu cei ai Ministerului Energiei construcţia unui nou grup energetic, cu o putere de 600 de megawaţi, la termocentrala Rovinari. Noul grup ar urma să fie unul modern şi să respecte toate cerinţele legate de poluarea mediului. Acesta va funcţiona cu cărbunele livrat de către CEO. Partenerii chinezi s-au aflat, la începutul săptămânii, la sediul CEO din Târgu Jiu, pentru finalizarea contractelor de superficie şi servitute, precum şi cel de furnizare de cărbune, după care urmează înfiinţarea societăţii de implementare. Negocierile au început în anul 2012, dar au fost întrerupte în 2016. Discuţiile au fost reluate la finalul anului trecut. Investiţia de la Rovinari se va ridica la aproximativ un miliard de euro. Secretatul de stat din Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu, a declarat că pe perioada de execuţie a grupului energetic vor fi înfiinţate aproximativ 4.000 de locuri de muncă.


LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele