Și totuși, democrația noastră…

Deja, datele privind regresul democrației în lume nu mai surprind pe nimeni. Ultimul raport, dat publicității de „Freedom House, „Democraţia în lume 2019”, nu e decât unul din litania ce deplânge înrăutățirea climatului politic global.

Chiar Freedom House ne spune că este, de fapt, cel de-al 13-lea an consecutiv în care se înregistrează „un declin al situaţiei libertăţilor la nivel mondial”.

„Regresele afectează o serie de ţări din toate zonele lumii, de la democraţii cu tradiţie îndelungată precum Statele Unite la regimuri autoritariste consolidate precum China şi Rusia. Pierderile la nivel general sunt încă reduse, comparativ cu progresele înregistrate la sfârşitul secolului 20, dar tendinţa este semnificativă şi generează riscuri. Democraţia este în regres (…).

Lideri antidemocratici subminează instituţii esenţiale în Europa Centrală şi în Balcani, fiind inclusiv unii care au consolidat în mod insistent controlul asupra puterii dincolo de limitele constituţionale, continuând să submineze instituţii care protejează libertatea de exprimare şi asociere, precum şi normele statului de drept, subliniază Freedom House, conform Mediafax.

Într-adevăr, situația nu e deloc încurajatoare în regiunea central și est-europeană.

Ungaria, a lui Viktor Orban, înregistrează, conform raportului, un declin „dramatic”. Budapesta este acuzată că acționează „metodic” pentru a opri accesul vocilor critice la platforme de presă sau la societatea civilă. Recent, a fost votată de parlament o lege care creează curți speciale, numite de Ministerul Justiției, pentru judecarea unor litigii care privesc guvernul sau alegerile. Iar în 2018 a fost creat un imens conglomerat de presă controlat de putere, prin cedarea unui mare număr de titluri către o fundație gestionată de un apropiat al lui Orban.

În Polonia, spune raportul, partidul conservator Lege şi Justiţie, condus de Jarosław Kaczyński, care nu deține o funcție oficială în stat, dar este perceput drept adevăratul lider al țării, a acționat pentru subminarea independenței sistemului judiciar. Totuși, Varșovia s-a conformat unei decizii a Curții Europene de Justiție care a cerut reîncadrarea judecătorilor Curții Supreme ce fuseseră îndepărtați.

Raportul Freedom House denunţă presiuni asupra mediilor publice în Austria și Cehia. Evident, este menționat cazul jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak, asasinat în Slovacia. De asemenea, există presiuni și atacuri violente la adresa unor jurnaliști în Serbia sau Bulgaria.

Ei bine, în regiune, România este chiar un caz fericit, fiind evaluată în raport drept o ţară „liberă”, cu un punctaj de 81 din 100 (în care 0 înseamnă „lipsă de libertate”, iar 100, cel mai mare grad de libertate). Ne putem numi chiar o adevărată insulă a democrației, dacă observăm că suntem aproape înconjurați de state considerate „parţial libere” – Ucraina (60 de puncte din 100), Republica Moldova (58 de puncte), Serbia (67), Ungaria (70).

Totuși, România a pierdut trei puncte, comparativ cu raportul anterior, și nu este de mirare, având în vedere eforturile majorității parlamentare de a modifica legile justiției în direcția reducerii independenței sistemului judiciar, prin ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția sau ale Comisiei Europene.

Există, desigur, și presiuni la adresa presei independente. De exemplu, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) a cerut publicației Rise Project să dezvăluie sursa informațiilor și imaginilor pe contul de Facebook, în legătură cu o anchetă care-l privea pe liderul PSD, Liviu Dragnea (așa-numitele dezvăluiri #TeleormanLeaks).

România rămâne, cu toate acestea, într-o situație ceva mai bună comparativ cu vecinele ei, cu o societate civilă bine articulată și cu un număr încă suficient de voci libere în mass-media.

În plus, poate că finanțiștii vor fi supărați, dar majorarea salariilor în sectorul public – inclusiv în cadrul autorităților publice – a avut un efect benefic pentru democrație. Pentru prima dată în cele trei decenii de sistem democratic, nivelul de salarizare în parlament sau în cadrul administrațiilor locale ale marilor orașe a devenit suficient de atractiv și pentru specialiștii din sectorul privat. Gata cu comedia prin care câștigurile unui deputat sau ale unui primar, pe parcursul mandatului de patru ani, se dovedeau mai mici decât cheltuielile pe care trebuia să le facă în campanie!

Cariera politică profesionistă devine abordabilă fără presiunea constantă de a aduce resurse din afară. În presa românească și pe rețelele de socializare, s-au făcut auzite în ultima perioadă voci care au criticat sumele mari virate de la bugetul public în beneficiul partidelor politice – și aici, evident, PSD, cel mai bine reprezentat în parlament, își ia partea leului.

Dar toate acestea au deschis calea și către formațiuni noi, unele deja afirmate, precum USR, altele, în curs, precum PLUS sau Demos.

Raportul Freedom House arată că, departe de a fi perfectă, democrația românească merită apărată și, evident, dezvoltată.

Comentarii