Și totuși europenilor chiar le place Europa!

Până la alegerile pentru Parlamentul European, din 26 mai, tema principală a dezbaterilor era legată de formațiunile populiste și naționaliste – câte voturi vor lua? Câtă influență vor dobândi în procesul decizional european? Ne aflăm la începutul sfârșitului Uniunii? Nimic din toate acestea.

129
7 minute de lectură

Europenii se dovedesc puternic atașați de Europa lor. Noul sondaj Eurobarometru, primul realizat după alegerile europene din 26 mai, o demonstrează. Cifrele indică o întărire substanțială a sprijinului cetățenilor europeni față de Uniunea Europeană. Percepțiile pozitive se regăsesc în legătură cu toate domeniile studiate – de la economie, la starea democrației.

Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014 – adică de dinainte de criza migranților, din vara și toamna anului 2015, urmată de votul pentru Brexit, din iunie 2016.

După cum spune Comisia Europeană, sondajul a fost efectuat după scrutinul europarlamentar, în perioada 7 iunie  ̶  1 iulie, în toate cele 28 de state membre ale UE și în cinci țări candidate.

Încredere și imagine

Încrederea în UE a crescut în 20 de state membre, cele mai mari cote înregistrându-se în Lituania (72%), Danemarca (68%) și Estonia (60%). România înregistrează un nivel de încredere de 52%, la egalitate cu Austria.

Unde se înregistrează cotele cele mai scăzute? În Italia lui Salvini, de exemplu, unde cifra este de 37%. Discursul vicepremierului italian, adevăratul om-forte al politicii din Peninsulă, întărește neîncrederea în Uniunea Europeană. Dar italienii resimt și lipsa de solidaritate a blocului în privința migrației pe Mediterana.

Cehia este cunoscută pentru euroscepticismul ei, așa că nivelul de 36% nu este o surpriză. Ascensiunea populistului Andrej Babis până la funcția de premier este o mărturie în acest sens, cu atât mai mult cu cât el însuși este acuzat de deturnare de fonduri europene. Manifestațiile uriașe de protest care au avut loc în această primăvară nu l-au putut clinti. La cote îngrijorătoare (doar 33% încredere) se află Franța, țară zguduită de protestele Vestelor Galbene. Dar, cu atât mai îngrijorător, este țara al cărei președinte, Emmanuel Macron, este puternic angajat în reformarea Uniunii Europene. Francezii se află în acest clasament doar cu un punct procentual înaintea grecilor, a căror țară a traversat o criză de un deceniu și s-a confruntat cu măsuri dure de austeritate. Mulți greci le-au pus pe seama unui „dictat” al instituțiilor de la Bruxelles sau direct al Berlinului. Pe ultimul loc la capitolul încredere găsim Marea Britanie, care se pregătește să părăsească blocul.

Cu un nivel mediu de 44%, încrederea în Uniunea Europeană este însă superioară cu 10 procente celei în guvernele și parlamentele naționale.

Uniunea înregistrează rezultate îmbunătățite și în privința imaginii pozitive în ochii cetățenilor. Ceea ce este altceva decât încrederea. 45% dintre europeni au o imagine pozitivă despre Uniune, în creștere cu un procent față de sondajul din toamna anului trecut  ̶  și un nivel care nu a mai fost depășit în ultimul deceniu.

Imaginea pozitivă despre UE a crescut în 23 dintre cele 27 de state membre ale UE, cel mai mult în Cipru (cu 11%), Ungaria (cu 9%), Grecia și România, cu 8%. Cu 60% opinii pozitive, românii împart poziția a doua cu portughezii, în timp ce irlandezii sunt cei care văd cel mai bine Uniunea Europeană. 

Cei mai mulți europeni sunt optimiști și în ceea ce privește viitorul UE  ̶  61%, o creștere cu 3 puncte procentuale. Din nou, lider la acest capitol este Irlanda, cu 85%.

La celălalt capăt găsim Regatul Unit, cu 47% optimism față de viitorul Uniunii, dar și Franța, cu 50%, în creștere cu 5%, important însă, față de sondajul din toamnă.  

Mai bine de jumătate (55%) dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, iar 56%sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. 

Aproape trei sferturi (73%) au sentimentul că sunt cetățeni ai Uniunii Europene, cei mai mulți în Luxemburg (93%) și Germania, 88%.

BERLIN, GERMANY – MAY 26: A worker hangs the European Union and German flags before the opening of a polling station in European parliamentary elections on May 26, 2019 in Berlin, Germany. Today is the last day voters across the European Union are voting. Official results, which will determine the distribution of the current 751 seats of the European Parliament, are expected for late tonight. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Euro e tare

Sprijinul pentru moneda euro atinge, la rândul său, un nou nivel record, ajungând la peste trei sferturi dintre chestionații din zona euro (mai precis, 76%). Este o creștere cu 9% față de primăvara anului 2014 și un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani.

De altfel, sprijinul pentru moneda comună, în țările care au adoptat-o, a crescut constant în ultimii ani, de la un minimum de 62%, în 2013. Pachetul de măsuri luate în timpul crizei financiare, inclusiv intervenția Băncii Centrale Europene, a fost, iată, bine primit de europeni. În ansamblul UE, deci punând la socoteală și statele non-euro, sprijinul pentru moneda comună este stabil, 62%.

Care ar fi elementele care stau la baza sprijinului pentru Uniunea Europeană?

Românii își revin din „șocul Dragnea”

Cu 60% dintre cetățeni având o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45% și cu 52% având încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%, românii se numără printre națiunile puternic legate de proiectul european. De asemenea, 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o medie UE de 44%.

Relevantă este revigorarea imaginii pozitive a Uniunii Europene în ochii românilor, o creștere cu 8% față de toamna anului trecut.

Cifrele arată că românii încep să-și revină după bombardamentul eurosceptic la care au fost supuși de la venirea la putere a PSD, condus de Liviu Dragnea, în decembrie 2016. Discursul liderilor PSD și ALDE, dar și cele ale televiziunilor și ale site-urilor de propagandă au accentuat teoriile conspirației și au insistat pe caracterul de „colonie” al României, în raport cu statele mai mari și mai bogate ale Uniunii Europene.

Europenii indică drept principalele câștiguri de pe urma apartenenței la proiectul comun libera circulație, posibilitatea de a folosi telefonul mobil în alt stat membru fără costuri suplimentare, dar și faptul că sunt protejați în calitate de consumatori chiar și atunci când cumpără dintr-un alt stat membru.

Care sunt îngrijorările?

Imigrația, în primul rând, un răspuns dat de 34%, în scădere cu 6 puncte procentuale față de toamna anului trecut. Urmează schimbările climatice, problemă indicată cu precădere de 22%, cu șase procente în plus față de toamna lui 2018. Situația economică, finanțele publice ale statelor membre și terorismul sunt alte îngrijorări importante ale europenilor, fiecare indicate cu precădere de 18% dintre subiecți.

Există și aspecte mai puțin luminoase, mai ales în privința gradului scăzut de apetență pentru Uniunea Europeană înregistrat în două state mari, altminteri membre fondatoare ale Uniunii – Franța și Italia.

Față de o medie a încrederii în UE de 44%, francezii se găsesc la 33 de puncte procentuale, iar italienii  ̶  la 37. În ceea ce privește optimismul față de viitorul proiectului european, cifra din dreptul Franței este de 50%, iar a Italiei, de 56%, la o medie europeană de 61%.

În fine, doar 53% dintre francezi cred că votul lor contează în Uniunea Europeană, față de o medie de 56%. Aici, italienii stau chiar cu mult mai rău, la un nivel de doar 38% – o urmare, probabil, a lipsei de solidaritate resimțită de italieni în criza migrației.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele