În Slovacia, avocata și activista anticorupție Zuzana Caputova a scris istorie, devenind prima femeie președinte din istoria țării. Și nu numai atât. Victoria ei este văzută ca fiind rezultatul unui vot de protest la adresa partidului de guvernământ, social-democrat (Smer), fragilizat de numeroase scandaluri.
Considerată până de curând un outsider în politică, Zuzana Caputova a obţinut 58% din voturi, devansându-l clar pe candidatul susținut de partidul de guvernământ, Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene. Deci, un om „al sistemului”.
Victoria se face ecoul nemulțumirilor față de actuala putere, dar și al neîncrederii în întreaga clasă politică.
Slovacia a fost zguduită acum un an de asasinarea tânărului jurnalist de investigații Ján Kuciak şi a logodnicei acestuia. În timp ce evenimentul a avut un puternic ecou în întreaga Uniune Europeană, în Slovacia s-au declanșat ample proteste care au dus, în cele din urmă, la demisia premierului Robert Fico, considerat, alături de partidul Smer, indirect responsabil de asasinat. Zuzana Caputova, juristă, 45 de ani, mamă și divorțată, s-a aflat și ea în stradă.
Jurnalistul se pregătea să publice un articol despre presupuse legături între oameni politici slovaci şi mafia italiană, care ar fi presupus inclusiv deturnarea de fonduri europene.
Înainte de a demisiona, premierul Fico a promis un premiu de un milion de euro în schimbul prinderii celor responsabili de asasinat și chiar a arătat public banii lichizi, fapt care a produs o impresie extrem de proastă în întreaga Uniune Europeană.
Până acum, cinci persoane au fost arestate, inclusiv presupusul comanditar – un multimilionar cu legături în partidul de guvernământ Smer.
Unii analiști au comparat-o pe Zuzana Caputova cu președintele francez Emmanuel Macron, un outsider care a venit la putere în 2017 cu un program reformist.
Promisiunile electorale ale președintei slovace includ protecția mediului, sprijin pentru persoanele în vârstă și o reformă a sistemului de justiție, care i-ar scoate pe procurori de sub influența politică. De asemenea, Caputova s-a pronunțat în campanie pentru drepturile comunității LGBT, într-o țară în care căsătoriile între persoane de același sex nu sunt permise.
Atingerea acestor obiective rămâne problematică, în condițiile în care prerogativele constituționale ale președintelui sunt limitate. Caputova ar trebui să aștepte cel puțin până anul viitor în martie, când alegerile legislative i-ar putea aduce o majoritate favorabilă. Până atunci, ea rămâne prizoniera guvernului Smer, condus acum de Peter Pellegrini, considerat de analiști drept omul de încredere al lui Robert Fico. Și unii observatori ai scenei politice slovace indică o posibilă campanie de denigrare la care Caputova va fi supusă chiar înainte de instalarea oficială în funcție.
Slovacia a cochetat de multă vreme cu stânga populist-naționalistă, încă de pe vremea primului șef de guvern de după declararea independenței, Vladimir Meciar (1992–1998). După cum și extrema dreaptă este bine reprezentată, cum ar fi cazul partidului „Slovacia Noastră” a lui Marian Kotleba, clasat al patrulea în primul tur al actualelor prezidențiale, cu puțin peste 10%.
În același timp, nu este o premieră ca în funcția de președinte să fie instalat un politician democrat – cum este și președintele care iese din funcție, Andrej Kiska. Acesta a renunțat să mai candideze pentru un nou mandat. El nu a reușit să schimbe cursul politicii slovace, dominată de Smer. Un semnal deloc de bun augur pentru noua președintă, Zuzana Caputova.
