România se înscrie în tendința descendentă remarcată la nivelul general al Uniunii Europene, din punctul de vedere al infracțiunilor ce constau în spargeri de incinte rezidențiale, conform ultimelor date publicate de Eurostat. Între anii 2012 și 2016, totalul spargerilor de locuințe la nivelul UE a scăzut cu 10%. În mai multe țări europene, în perioada 2008-2016, cifrele privind spargerile de locuințe s-au modificat relativ puțin. Suedia, Belgia, Finlanda și Ungaria au fost cele mai stabile, în schimb în Germania și Franța, cazurile de furturi cu intrare prin efracție au crescut cu 5%, respectiv, 1%, într-un singur an, în 2016, comparativ cu 2015.
Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Franța, Italia, Anglia și Țara Galilor au înregistrat peste 300 de spargeri de locuințe la 100.000 de persoane, în anul 2016, în timp ce cifra s-a situat sub 100 în cazul Finlandei, Lituaniei, Letoniei, Republicii Cehe, României, Bulgariei, Slovaciei și Poloniei. În Danemarca, s-au înregistrat cele mai multe spargeri de locuințe în anul 2016, peste 700 la 100.000 de persoane, la polul opus situându-se Polonia, cu mai puțin de 50 de spargeri la 100.000 de locuitori.
Anul trecut, în România, în total, numărul infracțiunilor de furturi din locuințe a scăzut, față de 2017, de la 23.812 la 23.025, potrivit datelor colectate de industria asigurărilor, de la Inspectoratul General al Poliției Românie. Capitala s-a confruntat, anul trecut, cu o creștere cu 0,6% a furturilor din locuințe, conform cazurilor semnalate, în număr de 1.551, potrivit Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Cele mai multe furturi din locuință au fost săvârșite prin împrietenire, 23%, pondere în creștere, față de anul anterior.
