Taxele pe mediu – o inevitabilă măsură

29
6 minute de lectură

O astfel de taxă s-ar putea dovedi un stimulent pentru eficientizarea proceselor de producție și pentru cercetare și dezvoltare, iar pe termen mediu și pentru economie.

Atât voci importante ale mediului economic românesc (noul ministru al finanțelor, Florin Câțu; specialiști din Banca Națională), cât și companii importante (prin vocea conducătorilor lor) au arătat că ar fi total neindicat (prociclic) introducerea sau mărirea taxelor pentru echilibrarea bugetului actual și al următorilor ani. Și totuși, nu este imposibil, ba ar fi chiar recomandat ca o anumită taxă să fie mărită sau eventual extinsă sub mai multe forme: taxa pe poluare. „Pe fondul multiplelor provocări generate de necesitatea protejării mediului, guvernele se confruntă acum cu o presiune tot mai mare de a identifica noi modalități de diminuare a impactului activităților antropice asupra mediului, fără a afecta însă creșterea economică. Este de la sine înțeles că influența acestor măsuri se va reflecta asupra activității producătorilor”, arăta într-un recent articol intitulat „Taxele de mediu pot fi un stimulent pentru reducerea poluării”, Laura Ciobanu, manager, Schimbări climatice și sustenabilitate, EY România.

Taxele de mediu joacă un rol important și reprezintă un instrument util în creșterea gradului de conștientizare în rândul companiilor, dar și al populației, care trebuie să țină seama de impactul asupra mediului și, de asemenea, să înțeleagă cum se traduc în costuri activitățile sau comportamentele lor. Și totuși, o astfel de taxă ar putea nu numai să nu stopeze creșterea economică, ci s-ar putea dovedi un stimulent pentru eficientizarea proceselor de producție și pentru cercetare și dezvoltare. „Este adevărat că, pe termen scurt, tranziția către un model de business sustenabil poate părea mai puțin profitabilă. Pe termen lung însă, studiile economice au demonstrat că sustenabilitatea va determina o creștere a eficienței proceselor, ce se va traduce ulterior printr-o reducere de costuri. În plus, orientarea către aceste noi soluții vine și cu beneficii privind reducerea poluării, mai puține deșeuri generate și un impact pozitiv asupra vieții omului și asupra mediului. Totodată, este important de menționat și faptul că aceste eforturi ar putea fi finanțate prin fondurile de cercetare ale UE. Așadar, putem afirma că taxele de mediu pot avea un rol pozitiv în încurajarea companiilor, organizațiilor, dar și a consumatorilor finali să își schimbe comportamentul. Astfel, acestea pot reprezenta nu numai un instrument de taxare, ci și o pârghie economică cu un rol semnificativ în soluționarea problemelor de mediu și în reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător”, explica managerul de la EY România.

„Putem remarca și în rândul societăților din România un interes în creștere față de diverse soluții adaptate la cerințele economiei circulare. Un exemplu ar fi logistica inversă prin care societățile pot adopta, de pildă, politici de returnare care să permită consumatorilor să se debaraseze de produsele vechi, atunci când achiziționează altele noi. În acest fel, se pot reutiliza sau recicla atât materialele conținute în produs, cât și ambalajele acestora, după ce durata de utilizare a produsului s-a încheiat. Totodată, acest demers ar putea oferi opțiunea ca nu doar produsele uzate, ci și piesele de schimb sau componentele să poată fi returnate, pentru a merge către remanufacturare, reparare sau reciclare, în funcție de cea mai potrivită soluție”, completa Laura Ciobanu.

În sensul introducerii de taxe de mediu se exprimă de altfel și o serie de analiști ai FMI – Vitor Gaspar, Paolo Mauro, Ian Parry și Catherine Pattillo (membri ai Fondului Monetar Internațional – care într-un articol intitulat „Cu cât vor crește facturile la electricitate și prețul la combustibili în următorii 10 ani?” își exprimă opinia favorabilă cu privire la acest subiect (a se vedea articolul următor). ■

Crește rata de reciclare, dar și producția

Materialele plastice au devenit o preocupare majoră și o prioritate pentru Uniunea Europeană (UE), având în vedere că se produc din ce în ce mai multe produse din plastic. De exemplu, în 2016 au fost produse aproximativ 60 de milioane de tone de plastic la nivelul UE, potrivit Plastics Europe, de 20 de ori mai mult decât în anii ’60. Din cantitatea totală, aproape 40% constau în ambalaje din plastic. Este important de menționat că aceste valori nu includ și fibrele din PET, ceea ce ar presupune o majorare semnificativă a cantităților finale. Deși rata de reciclare a ambalajelor din plastic a crescut la nivelul întregii Uniuni Europene, la aproape 41% în 2016, trebuie să ținem cont că producția de plastic crește și ea într-un ritm alarmant. ■ 

Taxa de mediu, ca stimulent

În multe țări, nivelul taxelor percepute tuturor companiilor care plasează ambalaje pe piața națională este destul de ridicat. Aceste tipuri de taxe fac să crească prețul produselor finite, dar reprezintă și un stimulent pentru:

  • Creșterea performanțelor în materie de inovare: companiile trebuie să dezvolte noi tipuri de ambalaje, produse din materiale mai rezistente, care pot fi reparate mai ușor și care pot fi reutilizate. Un beneficiu suplimentar al folosirii ambalajelor reutilizabile este faptul că taxele de mediu se plătesc o singură dată, și nu la fiecare introducere pe piață a ambalajului respectiv; 
  • Optimizarea modului în care sunt ambalate mărfurile, precum și optimizarea formei ambalajului, astfel încât consumul de materiale/materii prime să fie redus;
  • Încurajarea companiilor să conceapă și să utilizeze ambalaje din plastic care să fie mai ușor de reciclat, astfel încât să se promoveze dezvoltarea de ambalaje mai durabile;
  • Îmbunătățirea colectării separate a deșeurilor pentru a asigura o mai bună calitate a resurselor utilizate în industria de reciclare. Astfel, se remarcă tendința de adoptare cât mai largă a conceptului de economie circulară, în care se pune un accent major pe reutilizarea și reciclarea produselor și a materialelor, în detrimentul eliminării acestora. Având în vedere acest lucru, dar și faptul că până în 2030 toate ambalajele din plastic plasate pe piața UE trebuie să fie reutilizabile sau reciclabile, acesta este cel mai potrivit moment pentru companii să înceapă să inoveze cu adevărat, să își regândească strategia, iar protecția mediului să reprezinte unul dintre pilonii principali în tranziția către un model de business sustenabil. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele