Crăciunul este imposibil de imaginat fără sarmale, cârnați și, în general, fără carne de porc. Ritualul Ignatului, numit în popor și Ignatul porcilor, este ziua în care sunt sacrificați porcii pentru a pregăti bucatele care vor ajunge pe masa de Crăciun. Nu mai este mult până atunci, însă cu o lună și jumătatea înainte, multe gospodării ar putea sări peste obicei, iar masa de Crăciun ar putea fi mult mai scumpă decât anul trecut. Motivul? Flagelul pestei porcine africane (PPA), care nu a putut fi stopat la un an și jumătate de la declanșarea cu virulență în mai multe focare. Spre deosebire de anul trecut, când locuitorii de la sate stăteau cu frica de a li se confisca porcii, anul acesta, ar putea avea și grija de a-și înființa firme, dacă vor să crească mai mult de cinci porci în gospodărie.

Criticile vehemente la adresa conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare (ANSVSA) și pentru Siguranța Alimentelor, justificate de ineficiența măsurilor luate de această instituție pentru limitarea focarelor, nu au avut niciun efect. Focarele au continuat să se extindă într-un ritm alert, atât în fermele industriale, cât și în gospodării, în timp ce ANSVSA s-a limitat doar la a prezenta statistici cu numărul focarelor și despăgubirile acordate. Nicio schimbare nu a avut loc la vârful ANSVSA. Între timp, multe ferme de creștere a porcilor și-au închis porțile, importurile au crescut masiv, industria de procesare a cărnii de porc preparând mezeluri cu 95% materie primă din import. Recent Comisia Europeană a anunțat extinderea restricției de export la încă patru județe din România, fiind la un pas ca țara să fie inclusă în zona „roșie”, ceea ce ar fi însemnat o restricționare la export și a mezelurilor preparate cu carne din import, lucru ce ar fi avut efecte dramatice asupra industriei cărnii. „Pesta porcină africană a zguduit nu doar creşterea porcului din România, dar aş putea spune că a zguduit din temelii şi industria de procesare. Din necesarul intern de carne de porc, România nu era în măsură să asigure şi pentru piaţă, şi pentru procesare, însă membrii noştri ne-au spus că anul trecut lucrau cu 95% carne din producţia naţională, iar acum lucrurile s-au inversat: 95% carne din spaţiul intracomunitar şi doar 5% din producţia internă”, a declarat recent, la INDAGRA directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase. Noul ministru al agriculturii, Adrian Oros, a fost un critic vehement al conducerii ANSVSA și al ineficienței măsurilor de combatere a PPA. De altfel, la audierile de la comisiile de specialitate din Parlament, înainte de votarea noului guvern, a declarat că printre primele măsuri pe care le va lua se numără și schimbarea conducerii ANSVSA.

Aproape 300 de focare

Ultimele date, publicate de ANSVSA la finalul lunii octombrie, arată că pesta porcină africană evoluează  în 291 de localități din 25 de județe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). Instituția precizează că numărul focarelor active se află în scădere față de precedenta actualizare a situației. În alte 7 județe există doar cazuri la mistreți. „De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent au fost eliminați 524.590 de porci afectați de boală și există 2.208 cazuri la mistreți. Până la această dată, 30 octombrie 2019, au fost despăgubiți 11.848 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 316.159.280 de lei”, precizează ANSVSA. Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Creșterea porcilor la stână, interzisă

În 24-25 octombrie 2019, a avut loc la Bruxelles reuniunea comitetului permanent pentru animale, alimente, plante și furaje (SCoPAFF), unde a fost luată în discuție și evoluția pestei porcine africane (PPA) în țara noastră. Reprezentantul României a prezentat situația actualizată a pestei porcine africane, inclusiv informații privind focarele recent confirmate și în urma analizei, comisia a propus modificarea regionalizării și includerea județelor Sibiu, Neamț, Caraș-Severin și Alba în partea III a anexei Deciziei 709/2014. În ceea ce privește zona roșie de restricție, comerțul cu porci din România, carne și preparate din carne de porc provenite de la aceștia pe piața comunitară și cu țările terțe nu este interzis în totalitate. Porcii vii proveniți din zona roșie, destinați pentru sacrificare imediată, precum și carnea și produsele din carne provenite de la aceștia pot fi comercializate, prin derogare, către zone din alte state membre aflate la același nivel de restricție. De asemenea, continuă comerțul cu țările terțe, în funcție de condițiile de export negociate sau solicitate de fiecare stat importator.

ANSVSA a ținut să precizeze că „decizia Comisiei Europene de a nu include tot teritoriul național în partea III a anexei Deciziei 709/2014 a venit ca urmare a planului de măsuri prezentat de partea română, care cuprinde o serie de dispoziții cu aplicabilitate imediată”. Printre acestea a enumerat proiectul de ordin al MADR pentru stabilirea dimensiunilor exploataţiilor de suine şi a tipurilor acestor exploataţii, care prevede limitarea la 5 porci într-o gospodărie. Scopul actului normativ este de a reduce posibilitatea transmiterii la nivel naţional a virusului PPA, din cauza dificultății aplicării conforme a măsurilor de biosecuritate în integralitatea lor. Pe ultima sută de metri a guvernării PSD a fost pus în dezbatere acest proiect, însă el nu a ajuns să fie și aprobat. Așadar, nu se știe dacă noul ministru își va asuma aprobarea acestei măsuri în pragul Crăciunului. Celelalte măsuri vizează proiectul de modificare a ordinului comun ANSVSA – MADR privind asigurarea măsurilor de biosecuritate în exploatațiile de suine și creșterea cuantumului amenzilor pentru nerespectarea legislației privind circulația animalelor provenite din zone cu restricție pentru PPA, identificarea și înregistrarea animalelor, anunțarea serviciilor veterinare sau a altor autorități despre cazurile de îmbolnăvire sau deces al animalelor din gospodărie, reducerea efectivului de mistreți. O altă decizie ce ar putea stârni nemulțumire este interzicerea creșterii porcilor în zone izolate (cantoane silvice, stâne). Totodată, vor fi intensificate controalele privind identificarea, înregistrarea și mișcarea suinelor în exploatațiile nonprofesionale ce dețin 5 sau mai multe suine. Verificările, care se derulează și în prezent, vizează cu precădere fermele de reproducție pentru respectarea legislației referitoare la identificarea și înregistrarea purceilor, dar și obligația notificării serviciilor veterinare, atunci când se înstrăinează suinele. De asemenea, vor fi intensificate controalele privind circulația animalelor, realizate de serviciile veterinare în colaborare cu alte instituții ale statului (Poliția, Jandarmeria).  În paralel cu aceste măsuri, se desfășoară la nivel național acțiunea de inspecție în exploatații, ocazie cu care se fac și verificări în scopul depistării eventualelor suine cu semne clinice de PPA. Forma finală a bugetului Uniunii Europene votat de Parlament prevede acordarea a 50 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de pesta porcină africană, bani care, în mare parte, vor ajunge la fermierii români afectați de virusul PPA. Acordarea acestui nou sprijin financiar reprezintă o confirmare a eforturilor întreprinse de autoritățile române pentru combaterea și eradicarea pestei porcine africane. ■