Urmăriți-ne și pe Facebook

Sâmbătă, 9 noiembrie, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, cancelarul a amintit că modelul democrației liberale este din ce în ce mai mult pus sub semul întrebării. Ea s-a distanțat de aprecierile lui Emmanuel Macron despre NATO.

Cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat Europa să-și apere valorile fundamentale ca „democrația și libertatea“ față de contestările tot mai mari, sâmbătă, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a căderii Zidului Berlinului, care a pus capăt Cortinei de fier de pe bătrânul continent.

„Valorile pe care s-a fondat Europa, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și apărarea drepturilor omului nu sunt de la sine înțelese“ și „trebuie apărate tot timpul“, a spus ea în capela Reconcilierii, unul din locurile care păstrează amintirea divizării orașului, care a durat din 1961 până în noiembrie 1989.

Ea este construită pe locul unei foste biserici distruse sub dictatura comunistă est-germană pentru că se găsea în zona no man’s land între cele două părți ale orașului.

„Pe viitor este bine să ne angajăm“ să apărăm valorile Europei, a adăugat cancelarul, în situația în care modelul democrației liberale este din ce în ce mai mult pus sub semnul întrebării în lume, dar și, într-o oarecare măsură, chiar pe continent.

Unele țări din Europa de Est ca Ungaria sau Polonia, deși pionieri în contestarea dictaturii comuniste în anii 1980, se văd astăzi acuzate de Uniunea Europeană că nu respectă pe deplin regulile statului de drept.

„Democrația liberală este contestată și pusă sub semnul întrebării“, a mai apreciat șeful statului german, Frank-Walter Steinmeier, într-o alocuțiune în prezența președinților Poloniei, Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, patru țări care au pregătit odinioară terenul pentru căderea zidului Berlinului.

„Ziua de 9 noiembrie ne amintește că trebuie să combatem ura, rasismul și antisemitismul“, a mai spus cancelarul. Această zi marchează în paralel în Germania comemorarea Nopții de Cristal din 1938 în care naziștii au incendiat sinagogile din țară.

Căderea Zidului Berlinului s-a produs în urma unei revoluții pașnice și imaginile germanilor plini de bucurie și căzând unii în brațele altora au făcut înconjurul lumii. Loviturile de târnăcop în construcția de beton de peste 150 km lungime au marcat sfârșitul unei lumi tăiate în două în timpul războiului rece și au dat la vremea aceea speranța unei lungi ere de destindere și unitate. Aceste speranțe s-au risipit astăzi, cu un iz de reapariție a războiului rece între occidentali de o parte, ruși și chinezi de cealaltă.

Vineri la Berlin, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a îndemnat „să fim conștienți că suntem într-o competiție de valori cu națiunile ne-libere“, arătând cu degetul în special spre China și Rusia.

Cu două zile înaintea celei de-a 30-a aniversări a căderii zidului Berlinului, șeful statului francez, Emmanuel Macron, a dat cu bâta în balta diplomatică diagnosticând că NATO este „în stare de moarte cerebrală“. El a deplâns în special lipsa coordonării între Statele Unite și partenerii din Alianța atlantică și cavalerul singuratic Turcia, membră a organizației, care a intervenit recent în nordul Siriei.

Renunțând la obișnuitul său ton politicos, Angela Merkel, dintotdeauna foarte atlantistă, a asigurat că nu împărtășește viziunea “radicală” și “aprecierea intempestivă” a lui Emmanuel Macron.

Și pe plan intern, Germania este departe de a afișa același optimism ca acum 30 de ani. Fractura politică și economică între Estul și Vestul țării, mai bogat, rămâne de o arzătoare actualitate, în special după succesul extremei drepte a Alternativei pentru Germania (AfD) în fosta RDG comunistă.

Mulți cetățeni din fosta Germanie /de est/ au în continuare astăzi sentimental că sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua. ■

Sursa: RADOR

Urmăriți-ne și pe Facebook