Testul PISA 2018, un avertisment pentru educația din România

32
11 minute de lectură
Foto: Getty Images / Guliver

Unul din patru studenți din țările OCDE nu este în măsură să îndeplinească nici măcar sarcinile de bază ale lecturii, ceea ce înseamnă că, în viitorul apropiat, va duce o luptă grea pentru a-și găsi drumul prin viață, într-o lume digitală din ce în ce mai volatilă.

Acesta este unul dintre rezultatele la care s-a ajuns în urma celui mai recent test de educație globală, numit PISA, coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care evaluează calitatea, echitatea și eficiența sistemelor școlare. PISA măsoară capacitatea copiilor de 15 ani de a-și folosi cunoștințele și abilitățile de lectură, matematică și știință pentru a face față provocărilor din viața reală, adică momentul în care vor fi nevoiți să își găsească un loc în piața muncii. PISA 2018 a testat aproximativ 600.000 de studenți de 15 ani, din 79 de țări și economii diferite, la capitolele Lectură, Matematică și Știință. Clasamentul este dominat din nou de China, Estonia și Canada, iar la coada clasamentului se situează Republica Dominicană, Filipine și Spania.

„Fără educația corectă, tinerii vor fi lăsați la marginea societății, neputând face față provocărilor viitoarei lumi de muncă, iar inegalitatea va continua să crească”, a declarat secretarul general al OCDE, Angel Gurría, la începutul unei conferințe despre viitorul educației. „Fiecare dolar cheltuit în educație generează un profit imens în ceea ce privește progresul social și economic și reprezintă fundamentul unui viitor prosper și care să-i includă pe toți”, a mai afirmat acesta. Majoritatea țărilor, în special cele dezvoltate, au înregistrat puține îmbunătățiri în performanțele lor în ultimul deceniu, chiar dacă cheltuielile pentru școlarizare au crescut cu 15% în aceeași perioadă. La lectură, Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang (China), împreună cu Singapore, au obținut un scor semnificativ mai mare decât alte țări, iar țările OCDE care au obținut cel mai bun scor au fost Estonia, Canada, Finlanda și Irlanda.

Performanța studenților în știință și matematică

Aproximativ unul din patru studenți din țările OCDE, în medie, nu ating nivelul de bază al științei (22%) sau al matematicii (24%). Aceasta înseamnă că, de exemplu, nu pot calcula distanța între două puncte folosind o rută ocolitoare și nu pot converti un preț din lei într-o altă monedă.

China se poate mândri cu tinerii săi, având în vedere că aproximativ unul din șase elevi (16,5%) din Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang și unul din șapte din Singapore (13,8%) are o performanță la cel mai înalt nivel la capitolul Matematică. Acest lucru se compară cu doar 2,4% în țările OCDE.

Echitate în educație

Studenții au avut performanțe mai bune decât media OCDE în 11 țări, inclusiv Australia, Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda, Japonia, Coreea, Norvegia și Regatul Unit, în timp ce relația dintre performanța la lectură și statutul socio-economic a fost mai slabă. Asta înseamnă că aceste țări au cele mai echitabile sisteme în care elevii se pot dezvolta, indiferent de mediul lor de viață.

Directorii școlilor defavorizate din 45 de țări au fost mult mai predispuși să raporteze că lipsa de personal de învățământ a afectat standardele de predare. În 42 dintre aceste țări, lipsa materialului educațional și infrastructura deficitară au fost, de asemenea, factori-cheie în limitarea succesului la învățătură.

În medie, în țările OCDE, 13% dintre studenți în 2018 au fost imigranți, în creștere față de 10% în 2009. Studenții imigranți au avut, în medie, rezultate mai slabe la Citire, fiind în urmă cu aproximativ un an de școlarizare. Cu toate acestea, în țări precum Australia, Iordania, Arabia Saudită și Singapore, studenții imigranți au obținut un nivel mai mare sau cel puțin egal cu cel al colegilor acestora care nu sunt imigranți.

Diferența de gen

Fetele au depășit în mod semnificativ băieții la Citire, în media țărilor OCDE, echivalentul a aproape un an de școlarizare. În general, băieții s-au descurcat puțin mai bine decât fetele la Matematică, dar mai puțin bine la Știință.

Așa cum este normal, fetele și băieții au așteptări de carieră foarte diferite. Mai mult de unul din patru băieți cu performanțe ridicate au raportat că se așteaptă să lucreze ca ingineri sau savanți, în comparație cu mai puțin de una din șase fete cu rezultate excelente. Aproape una din trei fete și doar unul din opt băieți au spus că se așteaptă să lucreze ca profesioniști în domeniul sănătății.

Cum arată această situație, din perspectiva elevilor?

Bunăstarea elevilor este, de asemenea, o problemă în creștere; aproximativ doi din trei elevi din țările OCDE au declarat că sunt mulțumiți de viața lor, deși ponderea studenților mulțumiți a scăzut cu 5 puncte procentuale de la ultimul test PISA din 2015 până în prezent. În aproape fiecare țară, fetele se temeau mai mult de eșec decât băieții, iar, de asemenea, unul din patru studenți a raportat că a fost hărțuit de cel puțin câteva ori pe lună în țările analizate.

Aproximativ 1 din 10 studenți din toate țările OCDE și 1 din 4 în Singapore au performanțe la înțelegerea textului citit. Cu toate acestea, diferența dintre elevii defavorizați din punct de vedere socio-economic și cei defavorizați este accentuată: nivelul de înțelegere al celor mai bogați 10% dintre studenții din țările OCDE este cu aproximativ trei ani înaintea celor mai săraci 10%. În Franța, Germania, Ungaria și Israel, diferența este de patru ani.

Cu toate acestea, unele țări au arătat o îmbunătățire impresionantă în ultimii ani. Portugalia a avansat la nivelul majorității țărilor OCDE, în ciuda crizei financiare. Suedia s-a îmbunătățit la toate cele trei subiecte din 2012, inversând declinurile anterioare. Turcia a progresat, de asemenea, dublând ponderea copiilor de 15 ani în școală.

Ultimele descoperiri PISA dezvăluie, de asemenea, măsura în care tehnologiile digitale transformă lumea din afara școlii. În prezent, mai mulți elevi privesc cititul drept o pierdere de timp (+ 5 puncte procentuale) și mai puțini, băieți și fete, citesc din plăcere (- 5 puncte procentuale) față de omologii lor din 2009. Ei petrec de asemenea aproximativ 3 ore online atunci când sunt în afara școlii, în zilele săptămânii (creștere cu o oră față de 2012) și 3,5 ore în weekend, acest fapt oferind o imagine asupra intereselor pe care le au elevii în ziua de azi.

Foto: Agerpres

Cum arată România în acest clasament?

În acest an, România ocupă locul 47 din 79, iar datele dezastruoase ridică un serios semnal de alarmă privind dimensiunea fenomenului analfabetismului funcțional, țara noastră înregistrând cel mai slab rezultat din ultimii nouă ani. Raportul PISA clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria și Moldova. Raportul arată că 44% știu să citească, dar nu reușesc să înțeleagă texte mai complexe. Rezultatele României la PISA 2018, în comparație cu media țărilor OECD, sunt mai slabe decât în 2015 la cele trei capitole: Matematică, Științe și Lectură. În altă ordine de idei, raportul PISA arată că 59% dintre elevii români pot înțelege un text de mărime medie și doar 1% au rezultate foarte bune la lectură sau la științe, comparând cu media de excelență de 9% la nivelul țărilor OECD. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanță. Tot la matematică, se înregistrează cea mai mare scădere, cu 14 puncte mai puțin față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012. La științe avem o scădere de 9 puncte față de 2015 și 12 puncte față de 2009, iar la lectură, elevii români au obținut un scor de 428 de puncte, o scădere de 6 puncte raportat la anul 2015 și cu 10 puncte în minus față de analiza din anul 2012. Media la citire la nivelul țărilor OECD este de 77%, iar România nu stă deloc bine cu ai săi 59%, acest procent fiind extrem de mic raportat la celelalte țări în care elevii pot să atingă cel puțin nivelul 2 la citire/lectură. Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text. Restul de 41% înseamnă că nu pot face nici măcar aceste operațiuni simple și logice, arătându-ne, așadar, cât de mult analfabetism funcțional există în România. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv. Elevii români au dat un test de două ore în luna aprilie a anului trecut, pe hârtie, alături de alte șapte state, pe lângă celelalte 72 de țări care au participat la PISA 2018 susținând testul pe un calculator. Eșantionarea a fost făcută științific, participând la teste peste 5.000 de elevi de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a și majoritatea din clasa a IX-a, din peste 180 de școli.

Așa cum am fost mereu obișnuiți, România ocupă o poziție modestă. Până nu se va rezolva problema învățatului „papagalicește“ sau „pe de rost“ și până nu se va implementa un sistem de învățare care să îl ajute pe elev să facă conexiuni între informații și o situație reală, poziția României în acest clasament este una asumată. Din păcate, cât timp metodele de predare și spiritul din învățământul românesc nu se vor schimba, situația educației României va rămâne la fel și la următoarele teste PISA.

Ei bine, acum să ne gândim că, peste câțiva ani, acești copii vor deveni majori, vor avea drept de vot și vor putea intra pe piața muncii, unde, așa cum știm cu toții, competiția este acerbă. Marea întrebare rămâne cum se vor putea adapta acești tineri, în aceste condiții, la o piață a muncii europeană, atât de volatilă. Printre măsurile anunțate de ministrul educației se numără posibila modificare a subiectelor de la Evaluarea Națională și introducerea unei ore de lectură, dar oare va fi suficient să schimbi un examen și să obligi elevii să citească o oră pe săptămână, pentru a schimba mentalitatea unui întreg sistem educațional? ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele