Texafornia dreaming

ÎN VERSIUNEA ȘTIRILOR de televiziune prin cablu a Americii, președintele stă la Casa Albă și dă comenzi care transformă națiunea. Viața nu este așa. În versiunea reală a Americii, multe dintre cele mai importante alegeri politice nu se fac la Washington, ci în statele federale și, mai ales, în două dintre acestea.

Texasul și California sunt cele mai mari, mai impetuoase și mai importante state din cadrul uniunii, fiecare dintre ele fiind convins, în aceeași măsură, că el este viitorul. În ultimele decenii, ele s-au îndreptat în sensuri opuse, creând un experiment dacă America funcționează mai bine ca un teritoriu cu impozite mici și reglementări reduse, în care guvernul face puțin pentru cetățeni (Texas), sau unul cu impozite mari, foarte reglementat, în care rolul guvernului este să rezolve problemele, cum ar fi schimbările climatice, considerate ca sarcină a guvernului federal (California). Dată fiind disfuncționalitatea politică prelungită de la Washington, rezultatele vor determina ce tip de țară va deveni America, aproape la fel de mult cum o va face câștigătorul viitoarelor alegeri prezidențiale. 

În parte, aceasta este în funcție de dimensiuni. Un american din cinci locuiește în Texas sau California. Unul din patru va locui acolo, în 2050. În ultimii 20 de ani, cele două state au creat o treime din noile locuri de muncă din America. Puterea lor economică rivalizează cu cea a unor țări întregi. Dacă ar fi națiuni, Texasul al fi cea de-a zecea, ca mărime, și înaintea Canadei, ca PIB. California ar fi a cincea, imediat după Germania.

Texasul și California trăiesc deja viitorul demografic al Americii. Hispanicii reprezintă circa 40% din populația celor două state, dublu față de media națională. Ambele state au devenit, de timpuriu, majoritate-minoritate. Ne-albii din California i-au depășit numeric pe albi din anul 2000, iar în Texas, din 2005. Restul țării nu se așteaptă să atingă acest prag până la mijlocul secolului. În California și Texas sunt educați aproape un sfert dintre copiii americani, mulți dintre ei săraci și vorbitori ne-nativi de engleză. Proximitatea cu Mexicul, o țară din care ambele au făcut parte cândva, înseamnă că, atât timp cât Washingtonul întârzie aducerea la zi a legilor imigrației din America, ele sunt nevoite să suporte consecințele.

La prima vedere, cele două state par la fel de diferite, precum un crenvurști cu quinoa de un piept de vită. California este un stat monopartit, unde republicanii s-ar putea să aibă, în curând, nevoie de același gen de protecție ca al muflonilor din America. Republicanii din Texas domină legislatura de stat și toate birourile executive din stat: niciun democrat nu a câștigat în alegerile de stat de acolo în ultimii 20 de ani. Ultimul candidat prezidențial democrat care a făcut asta a fost ales cu peste 40 de ani în urmă. Texasul nu are un impozit propriu pe venituri. Impozitul pe venituri din statul California atinge o rată de 13%, cea mai mare din uniune. Texasul are reglementări laxe de mediu. California încearcă să își folosească puterea economică pentru a obliga restul țării să adopte, în mod stringent, standarde privind emisiile de bioxid de carbon. Texasul își lasă orașele să se extindă; California are legi de planificare restrictive.

Dacă privim însă mai de aproape, Texasul arată mai mult ca o Californie adolescentă. Populația Texasului nu a atins, decât recent, nivelul celei din California, de la finele anilor ʼ80. Golden State (cum este numită California, n.tr.) a fost și el, odinioară, un stat pro-extindere, cu taxe mici, republican. Republicanii din Austin, care simt, după multe decenii, primele semne de concurență politică din partea democraților, au început să își concentreze atenția pe problemele statului, cum ar fi educația.

Fapt important, deoarece școlile din Texas, ca și cele din California, au performanțe slabe, iar universitățile sale nu sunt nici pe departe la fel de bune. În sesiunea legislativă din Texas, care s-a încheiat luna trecută, politicienii s-au concentrat mai puțin pe avorturi și toalete pentru persoanele transsexuale, și mai mult pe finanțarea învățământului public. Dacă mai mulți texani ar reuși să voteze, ei ar putea să îi încurajeze pe politicieni să facă ceva și pentru starea precară a asistenței de sănătate din acest stat.

Asta ar putea să sugereze că, pe măsură ce se dezvoltă, Texasul va deveni mai californian. Dar, la modul ideal, doar într-un anume grad – deoarece California nu a îmbătrânit frumos. Ea pierde americani în fiecare an, în timp ce Texasul îi câștigă. Deși guvernarea acestui stat a făcut progrese uriașe – dacă, în urmă cu un deceniu, era falită, acum are un surplus sănătos și un fond abundent pentru zilele rele –, statul are probleme sociale uriașe. Lipsa de locuințe este doar cea mai vizibilă dintre ele. Șomajul rămâne constant mare, iar veniturile sunt mai inegale în California decât în statul pălăriilor texane.

California se consideră un bastion progresist, dar are cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate statele din America. Asta este parțial, deoarece reglementările fac să fie foarte dificilă construirea de noi case, ceea ce forțează creșterea prețului locuințelor. Va fi nevoie de ceva mai mult decât investițiile de 1 miliard de dolari ale Google în zonele de locuințe din Bay Area (zona Golfului Californiei, n.tr.) pentru a rezolva problema. Între timp, Texasul își lasă orașele să se extindă cât de mult doresc. Cel puțin în această privință limitată, Texasul este statul mai liberal, iar California, statul mai conservator. Americanii care vor să se mute acolo unde locuințele sunt ieftine, impozitele mici și locurile de muncă abundă votează cu transportatorii de camioane și se îndreaptă spre Texas. În prezent, Texasul are mai multă disponibilitate pentru inovație și pentru realizarea unui echilibru între guvernarea locală și asistența socială, comparativ cu California.

În sistemul federal din America, niciun stat, luat separat, nu este un model la scară națională și totuși fiecare are de predat lecții pentru toate celelalte. Fiind cel mai mare producător de petrol din America, Texasul are un statut excepțional. Prin contrast, în ciuda defectelor sale, California rămâne un magnet pentru imigranții cu educație superioară și o uzină formidabilă de talente și idei – motiv pentru care a produs Google, Facebook, Tesla, Uber și Netflix. Datorită acestui fapt, în ciuda mormăielilor despre socialismul în floare, marile firme de venture-capital și studiourile de la Hollywood rămân acolo.

America poate să învețe de la amândouă. Aceasta se vede mai ales atunci când guvernul federal nu poate să legifereze – ceea ce azi se întâmplă în majoritatea timpului – deoarece capacitatea statelor de a-și decide singure soarta devine, în mod corespunzător, mai importantă.

Este posibil să ne imaginăm o combinație între cele doua megastate, care să păstreze ce au mai bun fiecare: o dorință de a putea hotărî ținerea la distanță a guvernului de viața privată a oamenilor, de a păstra un loc care să fie prietenos pentru afaceri și care să le ofere oportunități oamenilor, protejând, în același timp, mediul și finanțând educația. California ar putea să copieze abordarea expansivă a Texasului în ceea ce privește construcția de locuințe, iar Texasul ar putea să imite investițiile Californiei în universități de prestigiu. Americanii din alte părți ar putea fi mai puțin alarmați de schimbările demografice dacă ar vizita mari orașe, precum Houston, Los Angeles și Dallas. Acest loc imaginar s-ar putea numi Texafornia.