Toamnă fierbinte pentru Legea offshore

Legea offshore urmează să fie modificată în Parlament, după ce a fost respinsă la promulgare de către președintele Klaus Iohannis. Între timp, transportatorul național de gaze, Transgaz, a început montarea tuburilor la conducta BRUA.

74
6 minute de lectură

Operatorii de concesiuni din Marea Neagră încearcă să obțină avantaje maxime din această afacere și fac presiuni la toate nivelurile pentru a-și atinge scopul. În același timp, țin în șah autoritățile române prin amânarea deciziilor ferme de investiții, până la modificarea legii. Are România negociatori pe măsură, care ar putea să facă din țara noastră un jucător important pe o piață dominată în prezent de Rusia? Rămâne de văzut. Părțile implicate în negocieri stau să dea în clocot și se anunță o toamnă fierbinte pe marginea zăcămintelor din Marea Neagră.

Surse apropiate discuțiilor care se poartă pe marginea Legii offshore au declarat, pentru Reporter Global, că discuțiile pe marginea documentului sunt aprinse și presiunile enorme. „Este esențial ce cantitate de gaze extrase din Marea Neagră vor rămâne în România. Sigur, este important și regimul fiscal, dar obiectivul principal trebuie să fie să rămână o cantitate suficientă de gaze în România, altfel vom fi puși în situația paradoxală de a fi cei mari producători de gaze din Sud-Estul Europei și, în același timp, să fim dependenți de importuri. Rezervele de care mai dispune România din producția onshore se diminuează de la an la an, zăcămintele se epuizează în 15-20 de ani. Dacă nu ne asigurăm consumul intern din Marea Neagră, vom depinde în totalitate de importuri”, declară sursa citată.

A început montarea conductei BRUA

Transgaz a demarat construcția conductei BRUA, din coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Faza 1 (BRUA – Faza 1), iar în cursul lunii august a început montarea acesteia. Potrivit Ministerului Economiei, valoarea totală a proiectului se ridică la 478,6 milioane de euro. Materialul tubular și curbele, respectiv conductele propriu-zise, sunt furnizate de compania turcă Toscelik Spiral Boru Uretin Samayi, în baza unui contract în valoare de 126,9 milioane de euro.

Operatorul român de transport al gazelor construiește infrastructura de pe teritoriul României, din coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Faza 1 (BRUA – Faza 1), proiect susținut de Comisia Europeană, important la nivel național și regional pentru că urmează să ducă la diversificarea surselor de gaz, a anunțat Ministerul Economiei.

Proiectul BRUA – Faza 1 presupune construcția conductei de transport gaze naturale Podișor-Recaș, în lungime de 479 km, cu diametru de 32” (Dn 800) și presiunea de proiectare de 63 de bari, cu o valoare totală de 478,6 milioane de euro. „În cadrul BRUA – Faza I, Transgaz lucrează deja, din 14 aprilie, la cele 3 stații de comprimare gaze de la Podișor, Jupa și Bibești, 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro”, spun reprezentanții ministerului.

Ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, declara că proiectul este unul strategic pentru România, pentru Ministerul Economiei și pentru Transgaz. „Calendarul lucrărilor trebuie respectat cu strictețe, pentru că este un proiect de investiții mult prea important ca să existe devieri de la grafic. Știu că Transgaz este implicat și în alte proiecte de anvergură, cum este cel din Republica Moldova, și am încredere în capacitatea companiei de a acorda proiectului BRUA importanța cuvenită”, declara ministrul Economiei.

La finalizarea Fazei I se va asigura fluxul de gaze naturale cu Ungaria, prin interconectorul Horia-Csanadpalota, și cu Bulgaria, prin interconectorul Giurgiu-Ruse. Termenul estimat de punere în funcțiune și de începere a operării conductei este decembrie 2019.

Legea offshore așteaptă modificări

Legea offshore a fost aprobată de Camera Deputaților, în sesiune extraordinară, în luna iulie, după mai multe runde de negocieri cu scântei cu titularii acordurilor de concesiune. Legea nu a fost însă promulgată de președintele Klaus Iohannis, care a retrimis-o parlamentului pentru reexaminare. De altfel, la scurt timp după aprobarea acesteia în Camera Deputaților, Liviu Dragnea declara că legea va fi modificată prin Ordonanță de Urgență.

Legea aprobată de Camera Deputaților prevedea o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare, în funcție de prețul gazelor. Impozitele pe care ar urma să le plătească titularii de acorduri sunt stabilite în baza unor formule de calcul.

Legea mai prevedea și posibilitatea ca investițiile să poată fi deduse într-o limită de 60% din totalul veniturilor suplimentare. Această prevedere ar putea fi în avantajul companiilor, reducând povara fiscală. O parte din ce plătesc prin impozite câștigă prin deduceri. Însă formulele de calcul prevăzute în anexă elimină acest avantaj. Tocmai aceste formule de calcul stârnesc nemulțumirea companiilor. La formulele de calcul, deducerea este trecută ca fiind făcută la „valoarea investițiilor în segmentul upstream realizate în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare”. Practic, deducerea investițiilor s-ar face în luna în care s-a realizat efectiv vânzarea. Însă companiile reclamă faptul că pentru investiții trebuie „pus banul” înainte de vânzarea efectivă.

Pe lângă prevederile fiscale, a fost introdus și un amendament care prevede că trebuie vândute pe piața internă minimum 50% din gaze. În articolul 20 al legii se arată că „prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și / sau aparținând aceluiași grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.”

Potrivit unui studiu realizat de Delloite, investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 de miliarde de dolari și vor aduce un plus de 40 de miliarde de dolari PIB-ului României. Tot în aceeași perioadă, impactul asupra pieței muncii se traduce prin susținerea unui număr mediu anual de peste 30.000 de locuri de muncă.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele