Trei milioane de români afară și 5 miliarde de dolari acasă

Peste trei milioane de români trăiesc astăzi în țări mai bogate, un exod care-l depășește pe cel al sirienilor, care se retrag din fața războiului devastator.

100
13 minute de lectură

Exodul românilor către țările dezvoltate a căpătat în ultimii ani proporții îngrijorătoare. Peste trei milioane de români trăiesc astăzi în țări mai bogate, un exod care-l depășește pe cel al sirienilor, care se retrag din fața războiului devastator. Majoritatea românilor caută o viață mai bună, mai calmă și, de ce nu, mai sigură, din perspectiva banilor și a serviciilor sociale. Potrivit Băncii Mondiale, anul trecut ei au trimis în țară aproape cinci miliarde de dolari (4,994 miliarde de dolari).

Putem spune că, alături de polonezi, am fost țara care a profitat masiv de pașaportul european. Nu este un fenomen izolat, remarcat doar la țările foste comuniste, unde oamenii pot suferi de sindromul revoltei față de captivitate. Toți europenii circulă, își schimbă locul de muncă fără probleme, cu lejeritate.

În 2017, Germania a fost destinația preferată

Anul trecut însă am fost vicecampionii mondiali ai exodului, întrecuți fiind doar de chinezi. Ultimul raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) descrie amploarea fenomenului: în 2016, peste 419.000 de români au plecat din țară având ca destinație unul dintre cele 38 de state membre ale OCDE. După ce în primii ani ai deschiderii granițelor europene pentru români țările latine Italia și Spania au fost ținta preferată a plecărilor la muncă, acum românii preferă Germania. Anul trecut, majoritatea românilor (222.300) care au părăsit țara s-au îndreptat către Germania, o destinație preferată a ultimilor trei ani.

În ciuda incertitudinii privind politicile sociale post-Brexit, Marea Britanie a fost a treia destinație preferată, 55.000 de români alegând să plece acolo, la muncă sau la studii. E drept însă că asistăm la o scădere ușoară, cu 1.000, a fluxului de imigranți români către Marea Britanie.

Următoarea destinație este Italia, țară către care s-au îndreptat peste 50.000 de români în 2017. Spania, o destinație favorită a primilor ani post-aderare la Uniunea Europeană, a primit anul trecut 28.900 de români, care au căzut pe locul al doilea, după marocani, în clasamentul fluxului de populație străină intrat în țară.

30% din bani vin din Italia

Italia rămâne însă țara unde avem cea mai mare comunitate de români plecați din țară. Datele OCDE arată că anul trecut peste 1,1 milioane de români trăiau în Italia, în majoritate (57%) femei. Nu există statistici însă în privința profesiilor practicate sau a veniturilor obținute în Italia de românii care muncesc acolo. Nu știm nici care este procentul de oameni care lucrează și care este cel al celor care studiază. Statisticile Băncii Mondiale înregistrează însă că anul trecut românii care lucrează în Italia au trimis în țară aproape 1,5 miliarde de dolari, cam 30% din banii trimiși acasă de stranieri.

Plecările în Spania au cunoscut un recul în ultimii ani, care poate fi atribuit dificultăților majore prin care a trecut economia sa după criza declanșată în septembrie 2008, prin prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers. Cifrele indică o retragere semnificativă a românilor din Spania, care a început în 2013, atunci când a devenit clar că economia europeană resimte șocurile propriilor dezechilibre. Anul trecut, românii erau totuși cea mai numeroasă comunitate de străini din Spania, reprezentând peste 15% din totalul imigranților din spațiul iberic. Cei 678.000 de români erau însă cu 15% mai puțini decât în 2012, când numărul acestora se apropia de 700.000 . Ei au contribuit însă masiv la conturile mari ale țării: au trimis anul trecut peste 1,1 miliarde de dolari, susținând astfel consumul familiilor rămase acasă și creșterea economiei românești. Deși economia Spaniei a cunoscut un reviriment, șomajul în rândul străinilor este semnificativ, cuprinzând 25% dintre imigranți. Se vor întoarce vreodată românii din Spania, sau se vor naturaliza în regat? „Mai degrabă aș fi străin în Spania decât în majoritatea țărilor. Cât de ușor își faci prieteni în Spania”, spunea George Orwell, pe când lupta ca voluntar pentru cauza Republicană împotriva lui Franco. Deocamdată extrem de puțini au obținut cetățenie spaniolă, statisticile OECD neevidențiindu-i. Anul trecut, Spania a dat cetățenie unui număr de 93.000 de străini, însă în afară de marocani, majoritatea celor care au obținut cetățenia spaniolă sunt originari din țările Americii Latine, potrivit datelor publicate de OECD.

În Germania, românii par a munci sezonier, cel puțin asta sugerează fluxurile mari de sosiri din România în ultimii ani, care nu se regăsesc în statistica stocului de imigranți afișată de OECD. Doar în ultimii trei ani au intrat în Germania peste 640.000 de români, însă la finalul anului trecut erau înregistrați 533.700, majoritatea bărbați (43%). Suntem a cincea comunitate de străini din Germania, după turci, polonezi, sirieni și italieni. Potrivit datelor afișate de Banca Mondială, anul trecut românii care lucrează în Germania au trimis familiilor de acasă 647 de milioane de dolari, fiecare trimițând, în medie, 1.200 de dolari. Tensiunile politice din Germania, resuscitarea naționalismului de către unele partide populist-extremiste provoacă însă un val de ostilitate față de imigranți.

Șanse reduse de naturalizare în Regatul Unit

Marea Britanie îi atrage încă pe români, în ciuda unei posibile înăspriri a reglementărilor privind legislația muncii aplicabile post-Brexit, care ar putea limita dreptul cetățenilor europeni la un loc de muncă. Comunitatea românească din Marea Britanie număra anul trecut 388.000 de persoane și era mai mare decât aceea a irlandezilor sau a indienilor, tradițional atrași de țara care le-a guvernat destinele vreme îndelungată. Românii erau a doua comunitate de străini, după polonezi, care, sosiți mai devreme, aveau aproape un milion de imigranți în Marea Britanie. Românii din Marea Britanie au trimis acasă anul trecut 150 de milioane de dolari, de peste șase ori mai puțin decât chinezii, de pildă, o comunitate de trei ori mai mică. Deși nu există statistici punctuale, pentru a evalua fenomenul, la un an după referendumul din 2016 recrutarea imigranților cu înaltă calificare din statele membre ale UE s-a redus dramatic, cu 38%. Și oferta de joburi pentru europenii cu calificări medii a scăzut, dar mai lent. Anul trecut, mulți cetățeni din statele UE au cerut cetățenia britanică, înregistrându-se o creștere cu 80% a interesului în această direcție. Nici în Regatul Unit românii nu sunt printre străinii care au devenit cetățeni. Statistica OECD se oprește la 2.611 de persoane din Australia care au obținut, în 2017, cetățenia britanică.

Austria, cu 92.000 de români aflați acolo la muncă, Franța, cu 87.000, și Belgia, cu 81.000, completează topul destinațiilor preferate de români. Fluxurile de imigranți sunt însă mai mici, dar, în medie, pe persoană, sumele de bani trimise acasă sunt mai mari decât cele remise din Marea Britanie. Din Austria de pildă, românii au trimis anul trecut acasă 109 milioane de dolari, cam 1.100 de dolari pe persoană. Spre comparație, din Regatul Unit media anuală a remiterii unei persoane a fost de 386 de lei. Diferența poate ascunde probleme apărute în piața muncii.

În primii ani ai comunismului, atunci când se închideau granițele, românii preferau Franța, locul unde mulți dintre ei studiaseră odinioară. Legătura era puternică: pașoptiștii preluaseră de la Paris avântul revoluției, apoi intelectualitatea noastră se școlea la Paris. Acolo au studiat marii avocați, arhitecți, doctori și ingineri ai României. Acolo au trăit și au creat mari valori, de calibrul lui Brâncuși, Ionesco, Cioran sau Enescu. Acum, Franța atrage destul de puțini români în comparație cu alte destinații, dar, probabil, amploarea fenomenului este influențată de fuga de sărăcie mai degrabă decât de căutarea succesului în artă.

O cincime din populația activă a plecat

Emigrarea românilor, împreună cu declinul fertilității contribuie la îmbătrânirea populației și la micșorarea ei, avertizează ultimul studiu al Băncii Mondiale.

Populația României s-a redus cu aproximativ 3,6 milioane de locuitori în 2017 comparativ cu 1990. Iar în același interval populația activă, aptă de muncă a României, a scăzut cu 2,2 milioane de oameni. Se așteaptă ca ambele să scadă în continuare, spun experții Băncii Mondiale.

Între trei și cinci milioane de români lucrează și trăiesc în străinătate, iar declinul populației țării, de la 22,8 milioane, câți eram în 1990, până la 19,6 milioane, câți am rămas în 2017, poate fi atribuit în proporție de 75% fenomenului migrație, estimează același studiu al Băncii Mondiale.

Dintre cei aproximativ trei milioane de români aflați în diversele state membre ale OCDE, populația activă, aptă de muncă, reprezintă 76%, potrivit unei estimări din 2013 a OCDE. Mai grav însă este faptul că acest exod masiv acoperă 20% din totalul populației active a României.

Exodul creierelor

În anii 2000, România a experimentat unul dintre cele ample exoduri ale creierelor înregistrat la nivel global. Proporția de emigranți cu studii superioare a fost de 23% din total, una dintre cele mai mari din lume, potrivit unor estimări din anii 2000 ale OCDE. Acest fenomen are consecințe dramatice asupra pieței muncii, deoarece creează un deficit cronic al forței de muncă, dar și în domeniul sensibil al capitalului uman, cu efecte negative asupra potențialului de creștere a economiei.

Comisia Europeană a avertizat, încă din 2014, că sunt profesii cheie unde nu mai există ofertă de forță de muncă. Domeniile care întâmpină dificultăți sunt tehnologia informației și comunicații, sănătate, educație. Desigur, nu doar fenomenul emigrației poate fi responsabil pentru îngustarea ofertei din piața de muncă, o parte dintre probleme fiind provocate de incapacitatea sistemului educațional de a se adapta la nevoile societății. Totuși, în 2013 lucrau în străinătate 14.000 de medici români, număr care reprezintă un sfert (26%) din totalul medicilor din România. O parte dintre nemulțumiri s-au atenuat pe măsură ce au crescut salariile medicilor, dar specialiștii avertizează că lipsa medicamentelor, slaba utilare a spitalelor cu tehnică modernă și sistemul bizantin de relații profesionale, care poate bloca avansarea în profesie, sunt probleme departe de a fi rezolvate.

Majoritatea românilor fug de sărăcie sau încearcă să o alunge muncind în străinătate și câștigând bani. Însă plecarea „creierelor” este o formă de exit cetățenesc, un abandon al speranței că talentul va fi recunoscut și răsplătit, o expresie a neîncrederii și a absenței instituției meritului. Aceasta este, în esență, concluzia și avertismentul unui raport recent al Băncii Mondiale.

De la transferuri de bani în țară, la investitori în România

Au fost numiți adevărații investitori străini sau salvatori ai economiei autohtone. Este vorba despre banii trimiși în țară de românii care lucrează peste hotare. Fundația „Luftkin pentru Antreprenoriat și Migrație” (FLAME) a calculat că, începând cu anul 2006, au fost remiși în România 45 de miliarde de euro. Pe canale oficiale, pentru că sume mari de bani scapă traseelor bancare, fiind trimiși pe căi neoficiale, precum direct prin rude sau prieteni sau printr-un inedit sistem de „cărăușie” cum ar fi transmiterea plicului cu bani prin intermediul șoferului unui microbuz sau autobuz.

Cert este că totalul investițiilor străine a fost în aceeași perioadă de calcul (2006-iunie 2018) de 53,8 miliarde de euro. Puțin mai mult decât trimiterile oficiale ale românilor aflați în afara țării.

Vârfurile remiterilor au fost în anii 2006-2008, atunci când banii trimiși în țară au fost între 5,2 miliarde de euro (2006) și 6,3 miliarde de euro (2008). Criza a înjumătățit trimiterile anuale de bani în România, cel mai redus nivel fiind atins în anul 2014, de 2,5 miliarde euro. Dar potențialul este mult mai mare. FLAME a estimat că potențialul trimiterilor de bani ajunge la 38 de miliarde de euro anual.

Un fenomen interesant este legat de comportamentul remiterilor în timp. Astfel, în primii patru ani de rezidență în străinătate, trimiterile de bani în România sunt în creștere continuă. După patru ani, ele scad. Transferul mediu anual era, în anul 2007, de 300 de euro.

Geografic vorbind, transferurile de bani cele mai mari se îndreaptă către zonele cele mai defavorizate. De exemplu, în Regiunea de Nord-Est s-au concentrat aproape un sfert din remiterile din străinătate. Către zona București-Ilfov s-au îndreptat doar 6,7% din transferurile de bani din străinătate. Se poate spune, așadar, că transferurile de bani au suplinit lipsa de dezvoltare a zonei.

Sunt românii din străinătate potențiali investitori în țară? Teoretic, da, pentru că 68% dintre migranții români dețin un teren agricol în țară, iar 62% dintre ei declară că ar fi interesați să pornească un start-up propriu sau pentru familia rămasă în țară. De asemenea, 70% dintre ei ar fi dispuși ca afacerea să fie administrată de un membru al familiei.

Așadar, există un potențial de dezvoltare a unei afaceri în țară de către românii din afara României. El se încearcă a fi valorificat prin diferite idei și programe venind din zona organizațiilor neguvernamentale sau a administrației publice. Efectele se lasă, deocamdată, așteptate.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele