Pesta porcină africană (PPA) face ravagii în gospodării, dar și în fermele comerciale, pesta micilor rumegătoare pândește la granița cu Bulgaria și îi înspăimântă pe crescătorii de oi și capre și mai nou Tuta absoluta distruge culturile de roșii în cel puțin trei județe.

Aceste trei molime zugrăvesc un tablou apocaliptic cu efecte greu de anticipat al domeniului agricol din România. Doar în cazul pestei porcine africane efectele sunt devastatoare. Dacă le adăugam și pe celelalte două, perspectivele sunt sumbre.

Până la acest moment sunt confirmate 803 focare de PPA și au fost uciși 140.531 de porci. Disperați că de mai multe luni cer măsuri ferme pentru izolarea focarelor și limitarea efectelor pestei porcine africane, crescătorii de porci au trimis tuturor instituțiilor responsabile ale statului o scrisoare prin care cer uciderea tuturor porcilor din gospodăriile populației, aflate pe o rază de 10 km de o exploatație comercială, profesională. Crescătorii vor astfel să-și protejeze fermele de virusul PPA. De asemenea, se evită apariția ulterioară de noi focare în raza de 10 km în jurul fermelor care ar duce la prelungirea necontrolată și fără un orizont clar de timp a perioadei de interdicție de mișcare a suinelor. Interdicțiile de mișcare impuse fermelor comerciale aflate la mai puțin de 10 km de un focar creează pierderi economice mari și imediate datorate suprapopulării fermelor la niveluri critice și lipsei oricărui venit în toată această perioadă. Extinderea acestor restricții peste limita de 30 de zile va duce inevitabil la falimentul fermelor respective chiar și fără a fi infectate cu PPA.

„Din păcate, la un an de la apariția primului focar de PPA în România, asistăm neputincioși la o evoluție explozivă a bolii și la o difuzare a virusului prin vectori multipli, care nu au fost înregistrați în alte țări unde boala este încă în evoluție. Prezența virusului a fost identificată și în ferme comerciale de dimensiuni medii și mari, ceea ce va produce pierderi economice însemnate și, prin pierderea locurilor de muncă, va avea grave consecințe sociale. (…) Putem trage cu siguranță concluzia că în exploatațiile non-profesionale, foarte răspândite pe întreg teritoriul țării, este foarte posibil să nu fie respectate regulile minime de biosecuritate care să prevină răspândirea cu rapiditate și necontrolată a PPA”, se arată în scrisoarea Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Asociația profesională consideră că autoritățile sunt depășite și delegarea responsabilităților de la nivel central la nivel local și acest fapt a generat un eșec în gestionarea corectă a focarelor și stoparea difuzării virusului. „Diferențele mari de aplicare a prevederilor legale de către Centrele Locale de Combaterea Bolilor (CLCB) de la nivelul județelor afectate au creat nemulțumiri și este nevoie de o coordonare centrală și o abordare unitară la nivel național”, susține APCPR.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România este o organizație profesională ce reunește 119 membri exploatații comerciale de porcine care asigură 80% din carnea de porc de pe piața din România.

Măsuri de prevenire a pestei la oi și capre

În timp ce lucrează la combaterea pestei porcine africane, autoritățile sanitar-veterinare au anunțat și măsuri de prevenire a apariției pestei micilor rumegătoare, boală ce afectează oile și caprele și care în Bulgaria a dus deja la sacrificarea mai multor mii de animale. Astfel, rămân în vigoare măsurile restrictive privind comerțul cu Bulgaria. Este interzisă achiziționarea din țara vecină, din comunele Bolyarovo și Elhovo din regiunea Yambol și Sredets, Sozopol, Primorsko, Malko Tarnovo și Tsarevo din regiunea Burgas, de rumegătoare mici și material seminal, ovule și embrioni de la rumegătoare mici și introducerea acestora pe teritoriul României.

Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele. Mortalitatea în cazul animalelor infectate poate ajunge la 70%. În România nu evoluează această boală, având statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare.

Agentul etiologic este un virus încadrat în familia Paramyxoviridae, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbillivirus. Transmiterea infecției se face direct de la animalul bolnav la cel receptiv și puțin probabil indirect, având în vedere rezistența scăzută a virusului în mediul exterior. Virusul pătrunde în organism la nivelul mucoasei nasofaringiene. Evoluția bolii este supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive și respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni și ulcere la nivelul mucoasei digestive și al căilor respiratorii.

Tuta absoluta, în trei județe

Molia minieră a frunzelor de tomate (sau Tuta absoluta) produce deja pagube în trei județe ale țării, conform informațiilor furnizate de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dumitru Daniel Botănoiu. Acesta susține că, în 2012, acest dăunător a apărut în România adus prin importuri de tomate din America Latină sau cu ambalajele aduse din America Latină.

„Tuta absoluta este o molie minusculă, un dăunător imun la toate insecticidele, care anul acesta a fost întâlnit în toate bazinele legumicole principale: Buzău, Vidra, Târgoviște, Matca. Primele semnale cu Tuta absoluta au apărut în 2010 la Satu Mare și ușor-ușor acesta s-a extins în întreaga țară, fiind adus probabil cu produsele importante”, a precizat cercetătorul. „Tuta absoluta este un fel de pestă porcină la nivel vegetal, atacurile puternice sunt prezente mai ales în spațiile protejate și conduce la compromiterea totală a culturilor, în condițiile în care substanțele chimice nu au capacitatea să-l eradicheze”, declară Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Este un dăunător relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009. De atunci, s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, iar această insectă, în ciudă mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%.

Tuta provine din America de Sud, fiind semnalată în Europa pentru prima dată în 2006, în sudul Spaniei.

Măsuri propuse de crescătorii de porci

➢ Despăgubirea în termen de maximum 7 zile a proprietarilor porcilor eutanasiați sau înmânarea unor documente de plată cu valoare certă (tichete de valoare) la momentul confiscării porcilor pentru sacrificare;
➢ Înregistrarea sanitar-veterinară a tuturor porcinelor vii aflate în exploatațiile non-profesionale, ceea ce va permite despăgubirea în caz de sacrificare, conform prevederilor UE;
➢ Aplicarea tuturor măsurilor recomandate de Comisia Europeană, precum și cele care au avut efecte în alte țări cu evoluție a PPA în vederea eliminării posibilității de extindere a PPA prin intermediul mistreților din raza zonei de protecție și supraveghere a focarelor de PPA confirmate;
➢ Adoptarea în regim de urgență a actelor normative care stabilesc responsabilitățile privind ecarisarea teritoriului astfel încât să se poată neutraliza în siguranță toate cadavrele și deșeurile de porci și porci mistreți;
➢ Rezolvarea operativă și cu prioritate a situațiilor limită apărute în cazul fermelor comerciale care au interdicții de mișcare a porcilor, situații în care se înregistrează mari pagube economice ce pot fi evitate. Reglementarea din punct de vedere procedural și documentar a tuturor situațiilor care conduc la necesitatea sacrificării voluntare a efectivelor de porci;
➢ Uciderea preventivă a tuturor porcilor din exploatațiile non-profesionale care se află în raza zonei de protecție a focarelor de PPA confirmate, precum și a tuturor porcilor din exploatațiile non-profesionale care se află lăsați în libertate în raza zonei de supraveghere a acelorași focare de PPA.