Decizia liderului de la Casa Albă de a amâna în ultimul moment un atac asupra Iranului nu este una fără precedent, ci are un corespondent în istoria recentă a politicii externe americane. În vremea administrației Clinton, scrie publicația National Interest.

În urmă cu 25 de ani, Divia 82 a forțelor aeriene americane se pregătea de a invada Haiti, însă pe ultima sută de metri președintele de atunci, Bill Clinton, a ordonat stoparea misiunii.

Mica țară din Marea Caraibilor fusese în 1991 scena unei lovituri de stat împotriva președintelui Jean-Bertrand Aristide, care se bucura de protecția politică a Washingtonului. Armata generalului Raoul Cedras preluase puterea.  

Promisiunea lui Bill Clinton

Un an mai târziu, în plină campanie electorală pentru șefia Statelor Unite, canidatul Bill Clinton promitea că dacă va câștiga cursa prezidențială, îl va reinstala în Haiti la putere pe Aristide. După victoria în alegeri, Clinton s-a ținut de cuvânt, punând presiune comercială, prin sancțiuni dure, pe junta lui Cedras pentru a renunța la frâiele statului.

Deși economia fusese efectiv paralizată, Raoul Cedras nu avea de gând să cedeze. Prin urmare, au concluzionat foștii lideri din anturajul lui Aristide, singura metodă prin care generalul putea fi răsturnat de la guvernare era o acțiune militară.

Invazia militară

Pe măsură ce timpul trecea, Bill Clinton se temea că va căpăta imaginea unui lider „moale”, iar consilierii lui sugerau că o operațiune militară împotriva regimului haitian i-ar întări statusul în politica externă.

După îndelungi consfătuiri cu consilierii, Clinton a decis să declanșeze invadarea Haitiului, sugerându-i-se să folosească un număr mare de forțe pentru a evita victime în rândul soldaților americani, detaliu care nu ar fi picat bine publicului american.

SUA vs. arme din Primul Război Mondial

Ore mai târziu, portavioanele USS America și USS Eisenhower porneau spre Haiti, transportând 20.000 de soldați. De asemenea, acestora li se alăturaseră și câteva mii de parașutiști din Divizia 82, care porniseră din Fort Bragg, la bordul a 61 de avioane. Practic, subliniază National Interest, era cea mai amplă operațiune aeriană americană de după al Doilea Război Mondial.

Disproporția de forțe era mai mult decât flagrantă, apărarea regimului Cedras numărând doar 7.000 de militari slab înarmați (unele surse spun că armamentul din Haiti data din Primul Război Mondial).

Clinton miza pe efectul descurajării, nu neapărat pe declanșarea unei ofensive militare. Încercând să evite deschiderea focului și, totodată, să puncteze o victorie politică, șeful de la Casa Albă trimisese în Haiti, în ajunul operațiunii, o delegație condusă de fostul președinte american Jimmiy Carter, senatorul Sam Nunn și Colin Powell. Oferta lor pentru Cedras? Aministia în schimbul cedării puterii pe cale pașnică.

Citiți aici răspunsul generalului Raoul Cedras.

Preşedintele Statelor Unite a declarat, vineri, că pregătise un atac asupra Iranului, dar l-a anulat în ultimul moment, pentru a evita producerea de victime.

Citiți și: Financial Times: Opțiunile lui Donald Trump în conflictul cu Iranul