Financial Times: Opțiunile lui Donald Trump în conflictul cu Iranul

35
Foto: Department of Defense

Președintele SUA, Donald Trump, nu este interesat de repetarea intervenției militare din Irak în criza cu Iranul, comentează experți citați de cotidianul Financial Times, analizând ce opțiuni are Administrația de la Washington în criza cu regimul de la Teheran, transmite Mediafax.

Un atac cibernetic puternic împotriva Iranului care ar fi fost ordonat de președintele Donald Trump în contextul amplificării tensiunilor militare cu Iranul reprezintă cel mai clar exemplu despre modul în care se schimbă războaiele moderne.

Atacul cibernetic avea rolul de a bloca sistemele antiaeriene iraniene înainte de bombardamente asupra a trei obiective nedezvăluite, operațiune anulată de Donald Trump în ultimele minute.

„Oficialii iranieni nu au reacționat la informațiile privind atacul cibernetic, difuzate duminică de presa americană, dar astfel de tactici ar evidenția faptul că este improbabil ca un eventual conflict cu Iranul să ia forma precedentelor intervenții militare lansate de Statele Unite în Orientul Mijlociu”, comentează editorialistul David Bond într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Iran: Care sunt opțiunile pentru Washington?”.

„Înlăturarea regimului din Iran prin utilizarea forței militare aşa cum au procedat Statele Unite în Irak și Afganistan nu intră în discuție. Nu există nicio dorință în acest sens din partea lui Donald Trump sau a Cabinetului său”, afirmă Seth Jones, analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (Center for Strategic and International Studies).

Modelul sirian

În schimb, atacuri punctuale asupra sistemelor antiaeriene iraniene și a radarelor militare relevă că Administrația SUA ar urma un model similar cu raidurile aeriene efectuate în Siria în 2017 și 2018, precum și în 2016 asupra instalațiilor insurgenților huthi din Yemen, susținuți de Iran.

„Urmăriți opțiunile aplicate de SUA împotriva Siriei și Yemenului. Ar putea fi atacuri operative contra radarelor militare, ceea ce indică faptul că americanii pot și îi vor trage pe iranieni la răspundere pentru acțiunile acestora și pot provoca daune armatei iraniene”, explică Henry Boyd, expert la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (International Institute for Strategic Studies).

Statele Unite au mai lansat atacuri cibernetice asupra Iranului în trecut. Există suspiciuni că SUA şi Israelul s-au aflat în spatele virusului informatic Stuxnet, care a distrus instalaţii la complexul nuclear iranian Natanz. Însă provocarea în lansarea atacurilor cibernetice asupra Iranului se referă la aflarea eficienţei acestora, afirmă analistul Seth Jones. „De asemenea, la nivel public, nu apare acelaşi tip de reacţie ca în cazul unei riposte de tip militar”, subliniază el.

Pentru specialiştii militari, întrebarea este dacă aceste tactici pot transmite mesajul intenţionat Administraţiei de la Teheran şi dacă pot fi reduse presiunile în criza din Golful Persic. Tensiunile rămân ridicate după o serie de incidente precum doborârea unei drone americane de 130 de milioane de dolari şi după atacurile care au vizat petroliere în Strâmtoarea Hormuz, acţiuni pe care Statele Unite le atribuie Iranului.

Capabilităţile militare tradiţionale „ar putea fi de uz limitat”

În ultimele două luni, Pentagonul a trimis în regiune portavionul USS Abraham Lincoln şi grupul naval aferent, care are circa 70 de avioane de atac, precum şi trei distrugătoare din clasa Arleigh Burke. De asemenea, au fost trimise bombardiere B52 în Qatar şi avioane F-35 şi F-15 în Emiratele Arabe Unite. În plus, în Bahrain se află Flota a V-a a SUA şi militari ai Unităţii navale de reacţie rapidă 22.

„Totuşi, astfel de capabilităţi militare tradiţionale ar putea fi de uz limitat împotriva unui adversar care va încerca să recurgă la forţe intermediare şi la capacităţi balistice puternice mai degrabă decât să intre într-un conflict militar terestru cu forţele americane”, notează FT.

Raportul IISS

Conform celui mai recent raport elaborat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), Gardienii Revoluţiei din Iran au 125.000 de militari şi exercită „o influenţă militară semnificativă prin aliaţii regionali şi intermediari” precum rebelii huthi din Yemen şi mişcarea şiită libaneză Hezbollah. În cazul în care SUA bombardează poziţii din Iran, Gardienii Revoluţiei şi aliaţii acestora vor ataca obiective americane din regiune sau Israelul.

„Dacă verificăm în ce a investit Iranul începând din anii 1980, nu este vorba de forţe convenţionale puternice. Armata iraniană, Forţele Aeriene şi Forţele Navale sunt destul de slabe, nu sunt finanţate masiv”, subliniază Seth Jones.

Potrivit Institutului Brookings, Iranul are 15 tipuri de rachete balistice cu raze cuprinse între 200 şi 6.000 de kilometri. În acest context, Statele Unite ar putea să fie nevoite să se limiteze la raiduri aeriene, atacuri cibernetice mai strategice sau sancţiuni economice. „Am sentimentul că în acest moment Statele Unite tind să lupte mai mult prin sancţiuni, nici măcar indirect prin forţă militară”, consideră Jones.

Conform specialiştilor, şi Iranul a început să intensifice acumularea de capabilităţi cibernetice ofensive.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele