Primele săptămâni ale noului deceniu au debutat cu uciderea, de către Statele Unite, în mod deschis și oficial, a unui lider militar al unei țări străine pentru prima oară după al Doilea Război Mondial. A urmat atacul iranian cu rachete asupra unor baze americane din Irak, iar apoi tragedia doborârii neintenționate a unui avion ucrainean de pasageri, la scurt timp după decolarea de pe aeroportul din Teheran, de către apărarea antiaeriană iraniană aflată în stare de alertă de teama unei riposte americane.

Într-un gest extraordinar de recunoaștere a culpabilității, comandantul unității responsabile a spus, la televiziunea de stat, „aș fi vrut să fiu mort“, referindu-se la momentul când a realizat că ceea ce unitatea sa a crezut a fi o rachetă de croazieră era, de fapt, un avion de pasageri.

Toți cei 176 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși în nefericitul incident. Ucraina cere acum o anchetă amănunțită și solicită compensații pentru victime, majoritatea iranieni, canadieni și ucraineni. Incidentul a avut loc la doar câteva ore după ce Iranul a lansat peste 12 rachete balistice asupra unor baze americane din Irak, fără să provoace victime în rândul trupelor americane aflate în aceste baze.

Congresul așteaptă răspunsuri

Între timp, numeroase întrebări își așteaptă răspunsul în ceea ce privește dovezile despre „iminența unor atacuri sinistre“ la adresa cetățenilor americani, amenințări folosite ca pretext de către Administrația americană pentru uciderea generalului Soleimani, comentează specialista CNN pe afaceri externe, Christiane Amanpour. Senatorii republicani Mike Lee și Rand Paul s-au alăturat democraților care se plâng de modul în care Congresul a fost informat despre acțiunea militară de către Administrația Trump. „A fost cea mai proastă informare – cel puțin pe un subiect militar – în cei nouă ani de când sunt senator“, a spus Lee.

Între altele, Congresul vrea să știe dacă Soleimani ar fi intenționat să atace patru ambasade americane, înainte de a fi ucis, așa cum susține președintele Donald Trump. Totodată, se pune întrebarea cât de amplă este campania liderului de la Casa Albă, având în vedere că, simultan cu acțiunea de la Bagdad în care a fost ucis Soleimani, trupele americane au mai încercat să elimine un alt oficial militar iranian de rang înalt, în Yemen.

Americanii se simt mai puțin în siguranță

Potrivit celui mai recent sondaj USA Today, americanii nu se simt mai în siguranță după eliminarea generalului iranian.

Conform sondajului, 55% dintre americani estimează cu uciderea lui Soleimani a făcut ca Statele Unite să fie mai puțin sigure. Dintre cei chestionați, 57% se opun unor atacuri aeriene împotriva unor obiective culturale iraniene – cum amenințase Trump –, iar 53% susțin ideea limitării capacității liderului de la Casa Albă de a ordona atacuri militare.

Aliații Statelor Unite din cadrul Uniunii Europene și NATO nu au susținut acțiunea americană, așa cum nu susțin nici retragerea din acordul nuclear. Este de remarcat faptul că, în încercarea de a dezamorsa actuala criză, Angela Merkel nu a vizitat Washingtonul, ci s-a deplasat la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin.

Criza continuă

Cu siguranță, criza nu s-a încheiat. Președintele Trump a anunțat un nou set de sancțiuni împotriva Iranului. „Statele Unite vor impune imediat sancțiuni economice drastice […] Aceste sancțiuni dure vor rămâne în vigoare până când Iranul își va schimba comportamentul. Numai în ultimele luni, Iranul a confiscat nave în apele internaționale, a lansat un atac neprovocat împotriva Arabiei Saudite și a doborât două drone americane“, a spus Trump.

La rândul lor, Franţa, Marea Britanie şi Germania au activat mecanismul privind posibila încălcare de către Iran a Acordului nuclear. „Nu acceptăm argumentaţia că Iranul are dreptul de a reduce respectarea Acordului nuclear. În loc de a reveni la respectarea în totalitate a Acordului, Iranul a ales să limiteze în continuare respectarea prevederilor“, au transmis marţi reprezentanţii guvernelor din Franţa, Marea Britanie şi Germania. Activarea mecanismului privind nerespectarea Acordului atomic riscă să conducă la sancţiuni împotriva Iranului.

Irakul, prins la mijloc

Președintele parlamentului irakian a atras atenția că guvernul de la Bagdad va trebui să condamne atât acțiunea americană, cât și riposta iraniană, refuzând „să permită părților aflate în conflict să se folosească de teritoriul irakian ca loc de confruntare“.

După operațiunea în care a fost vizat generalul iranian, guvernul irakian a insistat ca Statele Unite să înceapă pregătirile pentru retragerea trupelor de pe teritoriul țării, fapt pe care și l-au dorit atât Soleimani, cât și autoritățile iraniene.

Până la urmă, uciderea lui Soleimani ar putea fi un factor de descurajare a Iranului și ar putea duce la o soluție diplomatică de compromis, însă acest lucru nu se vede la orizont… deocamdată. ■

Companiile de apărare culeg roadele crizei

Conflictul dintre Statele Unite și Iran i-a determinat pe investitori să cumpere masiv acțiuni la companii specializate în apărare și securitate cibernetică, semn că traderii nu întrezăresc o calmare rapidă a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Acțiunile la companiile a căror afacere poate beneficia de pe urma unui conflict geopolitic stau foarte bine în prezent, potrivit lui David Kostin, strateg în cadrul Goldman Sachs. Acțiunile fabricantului naval Huntington Ingalls Industries au crescut cu opt procente, în timp ce acțiunile Northrop Grumman și Lockheed Martin au crescut cu nouă și, respectiv, șase procente.

Companiile specializate în securitate cibernetică Zscaler și CyberArk și-au văzut acțiunile crescând cu 18 și 17%, de la începutul anului. Acțiunile CrowdStrike au crescut și ele cu 15%.

Seth Seifman, analist în domeniile aerospațial și de apărare în cadrul JPMorgan, a subliniat că, în mare parte, creșterea acțiunilor din domeniul apărării este atribuită faptului că sectorul este considerat o oază de siguranță în vreme de incertitudini geopolitice și economice. ■