Uciderea lui Jamal Khashoggi. Concluzia anchetei ONU: prințul Salman, în spatele crimei

450
6 minute de lectură

După ce părea a fi intrat într-un con de umbră, cazul asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi revine iarăși pe prima pagină a presei internaționale.

O investigație a criminaliștilor din cadrul ONU a ajuns la o concluzie: există „dovezi credibile” că prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman (MbS), se află în spatele crimei, alături de alți înalți oficiali de la Riad, transmite The Guardian.

ONU a publicat miercuri un raport de peste 100 de pagini care încearcă să facă lumină în asasinatul care a școat comunitatea internațională în octombrie 2018.

2 octombrie

Columnistul cotidianului Washington Post, Jamal Khashoggi (59 de ani), a fost ucis pe 2 octombrie 2018, după ce a intrat în consulatul Riadului din Istanbul, un caz ce a declanşat o condamnare globală. Povestea, demnă de cele mai întunecate thriller-uri, a devenit rapid un veritabil dosar de detectiv pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a pornit o cavalcadă investigativă împotriva lui MbS, creând un monopol politic asupra asasinatului.

„Concluzia raportorului special este că domnul Khashoggi a fost victima unei execuții deliberate, o ucidere extrajudiciară pentru care Arabia Saudită poartă răspunderea în temeiul legislației internaționale privind drepturile omului”, a declarat Agnes Callamard, care a condus echipa de investigatori ONU.

Raportul adună laolaltă un întreg puzzle de probe, analizând în special înregistrările audio din interiorul consulatului, care suprind momentul crimei.

Agnes Callamard: „Ofițerii turci de informații, precum și cei din alte țări, sugerează că domnul Khashoggi ar fi fost injectat cu un sedativ și apoi sufocat cu o pungă de plastic”.

Principalele constatări din raportul ONU:

  • Există „dovezi credibile”, care justifică investigații ulterioare, privind răspunderea individuală a unor oficiali saudiți de rang înalt, inclusiv prințul moștenitor;
  • Moartea lui Jamal Khashoggi a fost o „crima extrajudiciară”. Tentativa de a-l răpi poate constitui o „violare a legislației internaționale privind drepturile omului” și ar putea face obiectul „unui act de tortură, din perspectiva convenției împotriva torturii”;
  • Investigațiile derulate de către Turcia și Arabia Saudită nu au respectat standardele internaționale privind investigarea „deceselor ilegale”;
  • Ancheta saudită asupra nu a fost „efectuată cu bună-credință” și ar putea reprezenta un „act de obstrucționare a justiției”.
  • Uciderea lui Jamal Khashoggi subliniază „vulnerabilitatea disidenților care trăiesc în străinătate și riscul de acțiuni sub acoperire ale autorităților din țările de origine” sau din partea „actorilor non-statali asociați acestora”.

Pe 2 octombrie 2018, Jamal Khashoggi s-a dus la consulatul Arababiei Saudite de la Istanbul pentru a obţine un document ce i-ar fi permis să se însoare cu logodnica sa turcoaică, Hatice Cengiz. Până atunci, saudiții încercaseră în nenumărate rânduri să îl determine pe jurnalist să revină în Arabia Saudită.

Într-o înregistrare din clădire, pe 1 octombrie, o voce de bărbat spune, potrivit The Guardian: „O comisie vine mâine din Arabia Saudită. Au ceva de făcut în consulat… Munca lor va dura două sau trei zile”.

O înregistrate de pe 2 octombrie, cu puțin timp înainte ca Jamal Khashoggi să pășească în clădirea consulatului, legată de ipoteza dezmembrării trupului său cu fierăstrăul: „Este posibil să punem corpul într-un sac?”. Răspuns: „Nu, e prea greu. Dar nu e o problemă (…) Mai întâi voi tăia pe podea. Dacă luăm pungi de plastic și îl tăiem în bucăți, vom termina… Vom înfășura fiecare bucată”.

Rămășițele jurnalistului nu au fost încă găsite.

Trecutul lui Jamal Khashoggi

În 1928, Hassan al-Banna înființa în Egipt o mișcare transnațională islamistă: Frăția Musulmană. Decenii mai târziu, Frăția Musulmană încerca să se cațere peste munții de cadavre ai Primăverii Arabe, ca locomotivă invizibilă a revoluției. În Arabia Saudită, Frăția Musulmană este considerată o organziație teroristă, adeptă a unei teocrații islamiste barbare. SUA nu o consideră organizație teroristă. Însă prințul MbS vede în Frăția Musulmană un mare pericol la adresa noii monarhii saudite pe care o construiește.

În anii 1970, Jamal Khashoggi intra în Frăția Musulmană, aspect biografic pe care a încercat constant după aceea, odată ajuns în politica de la Riad, să îl mențină cât mai confuz. Frăția Musulmană promitea ceea ce a promis dintotdeauna: eliberarea lumii musulmane de sub influența Vestului. Anii 1980 îl prind pe Khashoggi în Afganistan, în timpul invaziei sovietice, în relații aproape de prietenie cu tânărul Osama bin Laden, care strângea bani pentru logistica mujahedinilor.

Când SUA treceau prin coșmarul atacurilor de pe 11 septembrie 2001, principala sursă a serviciilor de informații americane și a presei în Orient, ținând cont de trecutul care îl lega de bin Laden, a devenit Khashoggi, potrivit presei americane. În biroul lui sunau toate telefoanele importante. Între timp, jurnalistul schimba scaune de redactor-șef de la o redacție saudită la alta, nimerind mereu în publicațiile finanțate de cercul interior al regelui Salman. Nu de puține ori a picat și în dizgrație, dar nimic care să ceară o fugă peste granițe.

Treptat, Khashoggi a făcut pasul în nisipurile mișcătoare ale consilierii politice. A devenit consilier al ministrului de Externe saudit la Londra (unde regele Salman are investiții masive în imobiliare), Turki Al-Faisal, pe care avea să îl urmeze, în 2005, în SUA, de data aceasta pe postul de consilier media. Faisal nu este nici el un simplu diplomat rătăcit în decor, ci a fost șeful serviciilor de informații din Arabia Saudită, din 1977 și până în 2001. Multe voci susțin că Faisal i-ar fi deschis ușa larg lui Jamal Khashoggi spre serviciile secrete britanice și americane.

Ajuns în SUA, cariera lui Khashoggi nu s-a poticnit într-o fundătură. Din contră, a nimerit iute în grațiile democraților și în rubricile de columniști ale marilor publicații susținute de Partidul Democrat.

Dacă în editorialele sale din The Washington Post a fost prezentat drept un promotor al unui islam moderat, asezonat cu democrație euroatlantică, unii dintre foștii săi colegi vorbesc despre el ca despre un radical ascuns, care nu a militat niciodată pentru o transformare în spiritul liberalismului european a monarhiei saudite, ci pentru integrarea în regalitate a câștigurilor politice ale Frăției Musulmane în timpul Primăverii Arabe.

Practic, Khashoggi a acționat ca o „reprezentanță ambulantă” a Frăției Musulmane în interiorul monarhiei de la Riad, bucurându-se ani de-a rândul de protecția regelui Salman.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele