Ultimele descoperiri arheologice dovedesc că istoria cetății Soroca este mult mai veche decât se știa

78
3 minute de lectură

La Soroca, în urma săpăturilor realizate în jurul cetății, s-au descoperit noi vestigii care fac mai multă lumină asupra istoriei cetății, unica din spațiul românesc care s-a păstrat atât de bine, spun istoricii, conform Radio Chișinău. Cercetările au loc în cadrul unui proiect mai amplu, finanțat de Ambasada Statelor Unite, privind istoriile ascunse și construcțiile subterane, în cadrul căruia colaborează istorici și arheologi din Republica Moldova și România.

Construcția cetății Soroca era pusă anterior pe seama lui Petru Rareș, datând din secolul XVI. Ultimele descoperiri arheologice demonstrează însă că istoria localității este mult mai veche, ea fiind încă în secolul XIV-XV un important nod de comerț internațional. Se presupunea că înainte de cetatea de piatră a existat una de pământ și lemn și arheologii au reușit, în urma ultimelor săpături realizate, să contureze configurația ei. De asemenea, specialiștii au aflat mai multe detalii despre șanțul adânc, care înconjura fortificarea, considerat un important element de apărare al cetății Soroca în perioada medievală. Istoricul Sergiu Musteață:

„Anul ăsta este cel mai spectaculos, deoarece se configurează întreg profilul șanțului și putem spune mai multe despre lățimea, adâncimea lui, cum a fost amenajat. Ca element de apărare al cetății este foarte important – ne ajută să înțelegem că nu doar zidurile cetății apărau, ci era un sistem complex… A doua secțiune vizează parcul cetății și descoperirea unei pivnițe, care este destul de impresionantă. Noi sperăm ca administrația orașului să găsească de cuviință să o valorifice și să o integreze într-un proiect care vizează parcul cetății.”

În afară de pivnița, ce datează, se presupune, din secolul XVIII-XIX, în cadrul săpăturilor de la cetatea Soroca au fost găsite și vestigii mult mai vechi. Spre exemplu, o iconiță de bronz cu imaginea Sfântului Nicolae, care ține în mână Biblia, datând din secolul 15-16, sau o ghiulea din piatră din aceeași perioadă. Actualmente, numărul total al ghiulelelor, găsite la Soroca, a ajuns la cifra de 80.  În opinia unor cercetători români, este cel mai mare număr de ghiulele descoperite în cadrul cetăților din  spațiul românesc. Iar acest fapt demonstrează că Soroca a fost des atacată pe timpuri.

Istoricul Sergiu Musteață consideră că bunul mers al cercetărilor se datorează în mare măsură colaborării cu specialiști în istorie și arheologie din România:

„Am inițiat o colaborare cu mai multe echipe de cercetători din România, inclusiv cu cercetători de la Iași care ne-au ajutat mult cu echipamentele de cercetări non-invazive. Sau colegii noștri arhitecți de la București, Virgil Apostol și Ștefan Bâlici, care ne ajută la studierea și interpretarea urmelor de construcții medievale și încadrarea lor într-un context mai larg și istoric, dar și tehnologic.

Totuși cetatea este unicat în spațiul acesta european, ca formă. Se evidențiază prin faptul că a rezistat timpului și este cea mai bine păstrată din spațiul românesc.”

La realizarea săpăturilor participă și studenți ai facultății de Istorie şi Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă”. Cercetările au loc în cadrul proiectului „Istorii ascunse ale Republicii Moldova. Subteranele urbane și folosirea lor în perioada sovietică”, realizat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova în orașele Chișinău și Soroca, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele