Eliminarea Turciei din NATO ar fi un „cadou pentru Putin”, scrie într-un editorial publicat în Bloomberg amiralul american în retragere James Stavridis, care a deținut o poziție de top în Alianța Nord-Atlantică.

Stavridis aduce în discuție disputa aprinsă dintre Turcia și Statele Unite asupra achiziționării de către Ankara a sistemului antibalistic și antiaerian rusesc S-400, văzut de experții militari drept un „cal troian” introdus în arhitectura de securitate a NATO.

Chiar dacă Donald Trump a avut până acum o poziție ambivalentă în relațiile turbulente cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, liderul de la Casa Albă a hotărât miercuri excluderea Turciei din programul aeronavelor invizibile pe radar F-35, decizie care a aprins spiritele pe culoarele puterii de la Ankara.

Așadar, de ce nu ar trebui să primească Turcia „cartonașul roșu” în NATO? În primul rând, miza este mult prea mare pentru o decizie radicală precum excluderea Turciei de sub umbrela Alianței Nord-Atlantice, este de părere James Stavridis.

Turcia a fost mereu o piesă vitală din NATO – mai precis, a doua armată ca mărime din Alianță. Excluderea nu ar fi altceva decât o „greșeală geopolitică semnificativă”. De asemenea, ar „constitui și un precedent teribil, acela de a vedea o națiune împinsă afară prin sancțiuni”.

Erdogan, „foarte suspicios cu militarii”

„Erdogan este un individ mândru, n-are vreo dragoste aparte pentru NATO. M-am întâlnit cu el în mai multe ocazii pe vremea când era premier, iar eu eram comandantul NATO. Este foarte suspicios în general cu militarii, o tendință potențată și de tentativa de lovitură de stat din urmă cu trei ani, asupra căreia insistă că ar fi fost instrumentată de către armata turcă”, subliniază James Stavridis.

Un alt detaliu important este „schimbarea dezbaterii din contextul actual, al unei dispute SUA-Turcia, și mutarea discuțiilor la Bruxelles, la sediul NATO”.

„Există 29 de națiuni în NATO, și un alt treizecilea membru – Macedonia de Nord -, care va intra în acest an sau anul viitor. Este nevoie de o voce unită la nivelul Alianței pentru a convinge Turcia că achiziționarae sistemului S-400 este o greșeală, însă nu și sfârșitul participării Turciei în NATO. Este vital să curbăm arcul comportamental al Turciei departe de Rusia, însă fără a risca să îl rupem complet”, consideră Stavridis.

De asemenea, atrage atenția amiralul, aliații NATO ar trebui să „gândească mai creativ” în privința modalităților de a „placa” sistemul S-400, în sensul căutării unei soluții tehnice prin care S-400 să fie „decuplat” și „izolat” de sistemul de apărare aeriană al Alianței, care este operat de pe baza Ramstein din Germania.

„Sau poate că NATO ar trebui să ia în considerare de a convinge Turica să pună la naftalină sistemul S-400 și apoi să îi vândă un sistem de apărare de înaltă calitate, probabil cu o reducere substanțială de preț, pentru a corespunde nevoii ei legitime de apărare”, consideră Stavridis.

Context

Administrația de la Washington a transmis săptămâna trecută că decizia Turciei de a achiziționa sistemul de apărare antirachetă S-400 din Rusia, în pofida avertismentelor, face ca implicarea în programul F-35 să fie imposibilă.

Statele Unite avertizează că sistemele S-400 nu sunt compatibile cu echipamentele NATO, formulând temeri că ar putea fi expuse date secrete de tip tehnic despre avioanele militare americane F-35, pe care Turcia vrea, de asemenea, să le achiziţioneze.

Primele componente S-400 au fost livrate în Turcia la 12 iulie. Ultimele livrări pentru sistemele de apărare aeriană S-400 vor fi efectuate din Rusia în Turcia până în aprilie 2020.