Sezonul România-Franța 2019 este un eveniment de mare amploare, născut dintr-o voință politică exprimată în comun de cele două state, la cel mai înalt nivel. În 2015, președinții François Hollande și Klaus Iohannis decideau lansarea acestui proiect cultural comun.
Startul sezonului coincide cu celebrarea a două centenare: cel al Marii Uniri a tuturor românilor, respectiv centenarul sfârșitului Primului Război Mondial. De asemenea, desfășurarea sezonului coincide cu Președinția românească a Consiliului Uniunii Europene, dar și cu marcarea a zece ani de Parteneriat Strategic România-Franța.
Între 27 noiembrie și 14 aprilie 2019, România va propune publicului francez, și nu numai, peste 200 de proiecte culturale. Iar din 18 aprilie și până la 14 lulie 2019, centrul de greutate se va muta în România, unde publicul va fi invitat să descopere o multitudine de proiecte propuse de creatorii francezi.
Sezonul are vocația de a reînnoi imaginea și percepția pe care le au țările noastre una față de cealaltă și de a întări legăturile economice, științifice și culturale dintre cele două state.
Publicul din cele două țări va fi invitat să descopere proiecte de teatru, dans, muzică, cinema, literatură, arte vizuale. Nu vor lipsi expozițiile, dezbaterile pe diverse teme de interes, nici evenimentele gastronomice.
„Uitați de clișee!” – acesta este îndemnul reflectat într-o identitate vizuală curajoasă și inedită. Iar deviza își are tâlcul ei, pe care ni-l dezvăluie chiar afișul pentru Franța al Sezonului, în care-i regăsim pe Dracula și pe Edith Piaf.
De ce Dracula? Potrivit organizatorilor, este personajul românesc cel mai cunoscut în rândul publicului francez. Și tocmai acesta este unul dintre clișeele pe care Sezonul își propune să le spargă.
Dar Brâncuși? Ei bine, aceasta este o altă poveste, pe care o putem afla chiar la Centrul Pompidou, din inima capitalei franceze, acolo unde este astăzi reprodus atelierul marelui sculptor.
El este perceput în zilele noastre drept un artist francez – explicabil, câtă vreme Franța, dar mai ales Parisul, reprezintă trambulina spre universalitate pentru un număr imens de artiști proveniți din toate colțurile lumii. Și odată cu aceasta, ei sunt practic adoptați de Franța și de publicul ei.
Acum doi ani, Mircea Cantor, unul dintre cei mai în vogă artiști contemporani români, își marca deschiderea expoziției de la Centrul Pompidou punând diacritice pe inscripția „L’ Atelier Brancusi”. Astfel că numele devenea „Brâncuși”, surprinzător pentru publicul francez și pentru vizitatorii Orașului Luminilor – da, marele sculptor provenea din România și este bine de știut asta.
De altfel, un rol deosebit de important îi este rezervat comunicării online, care va ajuta publicul din ambele țări să descopere mai multe despre relația româno-franceză de-a lungul timpului. Iar tinerii reprezintă o țintă privilegiată a Sezonului. Imaginați-vă doar cei mai cunoscuți DJ-i români într-un spectacol găzduit chiar de sala renascentistă din Palatul Behague, în care se află Ambasada României la Paris! Un concert care va fi retransmis live pe rețelele de socializare, prin intermediul uneia dintre cele mai vizionate platforme de muzică tehno din lume.
Sezonul a luat startul marți-dimineață, la Catedrala Saint-Louis des Invalides, prin concertul susținut de Ansamblul Instrumental din Paris, condus de dirijorul franco-român Christian Ciucă, și cu participarea Corului Național Madrigal. Concertul va avea loc în prezența președintelui Klaus Iohannis și a ministrului francez al Armatelor, Doamna Florence Parly.
Un Forum Economic franco-român este prevăzut pentru 6 decembrie la Paris-Bercy, iar alte evenimente, precum Focus România la Théâtre de la Ville sau Festivalul filmului românesc la Paris, vor întregi tabloul primelor manifestări ale Sezonului.
După cum ambii președinți au spus în cadrul deschiderii oficiale de la Centrul Pompidou, Sezonul va reafirma atașamentul celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării, într-o perioadă marcată de dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene, de Brexit și de alegerile europene din mai 2019.
Prima zi a Sezonului a conținut o simbolistică specială. Concertul de deschidere de la Domul Invalizilor și lansarea, imediat după aceea, a timbrului filatelic consacrat generalului Berthelot, comandantul Misiunii militare franceze din timpul Primului Război Mondial, au scos în evidență legătura româno-franceză forjată pe câmpul de luptă. Și aceasta, într-un moment important – împlinirea a 100 de ani de la sfârșitul Marelui Război și de la Unirea tuturor românilor.
A urmat deschiderea oficială de la Centrul Pompidou, care în aceste zile găzduiește expoziții dedicate unor artiști români contemporani, de la Adrian Ghenie la Mircea Cantor, Șerban Savu sau Geta Brătescu. Am regăsit și o remarcabilă expoziție Matisse – Pallady, cu „Bluza românească” a pictorului francez în prim-plan, dar care a scos în evidență complementaritatea celor doi artiști, contemporani și prieteni.
„Celebrăm împreună, aici, însăși istoria noastră comună și relaţia privilegiată dintre ţările noastre, pe care le onorăm prin seria de evenimente care debutează astăzi.(…) Cu atât mai mult cu cât, în imediata apropiere, la poalele Centrului Pompidou, se află expus atelierul lui Constantin Brâncuși, unde se poate înţelege cel mai bine conexiunea dintre români și francezi, probată solid prin tezaurul cultural pe care cele două naţiuni l-au oferit umanităţii. (…) Peste numai o lună, România va prelua, pentru prima dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Ne propunem ca în această perioadă România și Franța să celebreze valorile care stau la temelia Uniunii Europene printr-un amplu proiect cultural comun. Sezonul va reafirma convingerea noastră în viabilitatea valorificării diversităților și într-un spirit și printr-un viitor european comun.
Sloganul Revoluției Române din 1848, adaptat de studenții români de la Paris după cel al Revoluției Franceze, a fost „Dreptate și Frăție”. La 170 de ani de la acel moment, rememorăm această deviză, sublimată în patrimoniul nostru comun de valori și angajamente.
Promovând dialogul cultural, nu facem decât să apărăm o Europă a ideilor, a valorilor și a libertății, în detrimentul spectrului urii, intoleranței și populismului”, a declarat Klaus Iohannis, marţi, la Paris.
Evenimente culturale extinse în mai multe orașe
Evenimentele culturale sunt prevăzute să atragă un număr cât mai mare de participanți, astfel că evenimentele vor depăși cadrul celor două capitale și vor viza numeroase orașe din cele două țări.
În România, evenimentele vor avea loc și la Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Suceava, Galați, Iași. De asemenea, repere importante vor fi Timișoara – Capitala Europeană Culturală în 2021 și Sibiu – Capitala Europeană a Gastronomiei în 2019.
În Franța, manifestări sunt prevăzute la Avignon, Bordeaux, Brest, Grenoble, Lille-Roubaix, Lyon, Marseille, Mulhouse, Nantes, Rennes, Strasbourg și Toulouse.
Un Parteneriat strategic reînnoit
Cu prilejul vizitei, președinții Iohannis și Macron au purtat și convorbiri oficiale la Palatul Élysée.
Cu acest prilej, cei doi președinți au semnat Declarația politică dintre România și Franța, care aduce la zi Parteneriatul strategic bilateral.
Declarația politică va fi urmată de o Foaie de parcurs actualizată a Parteneriatului strategic.
Totodată, potrivit Administrației Prezidențiale de la București, a fost discutată cooperarea în materie de apărare, industrie, educație și știință, fiind evocat proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) de la Măgurele. De altfel, cei doi președinți s-au întreținut, timp de mai multe minute, la Centrul Pompidou, cu laureatul francez al premiului Nobel pentru fizică, Gerard Mourou, unul dintre părinții laserului de la Măgurele.
Cei doi lideri au abordat problema apărării la nivelul Uniunii Europene, precum și dosarul migrației, cu mize foarte mari la nivel european. Președintele Klaus Iohannis a afirmat că, pe perioada Președinției Consiliului UE, România se va implica cu deschidere pentru a stimula găsirea unor soluții acceptabile pentru statele membre.
Și, după cum spune Administrația Prezidențială, cei doi șefi de state au pledat ferm împotriva populismului și oportunismului politic, care constituie în prezent provocări importante la adresa viitorului Europei.